Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale şi prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea. Actul normativ stabileşte condiţiile utilizării semnăturii electronice, sigiliului electronic, mărcii temporale electronice şi documentelor electronice cărora li s-a aplicat o semnătură electronică, o marcă temporală electronică sau un sigiliu electronic, precum şi condiţiile prestării serviciilor de încredere şi atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în acest domeniu. Legea merge la promulgare, după ce, anterior procedurii din Camera Deputaţilor, ea a trecut în 30 octombrie 2023 şi de votul Senatului.
Actul normativ mai prevede crearea unui cadru juridic general şi predictibil al utilizării fiecărui tip de semnătură electronică (electronică, calificată, electronică avansată şi electronică simplă).
"Toate tipurile de semnătură electronică prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 sau în prezenta lege produc efecte juridice şi pot fi utilizate ca mijloace de probă în faţa instanţelor de judecată", se arată în textul de lege adoptat ieri de deputaţi.
De asemenea, "actul juridic în format electronic, semnat cu tipul de semnătură electronică prevăzut de lege sau cu semnătura electronică calificată, produce aceleaşi efectele juridice ca acelaşi act juridic în format letric".
Valabilitatea semnăturii electronice va fi verificată în raport cu condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească la momentul semnării documentului electronic, iar expirarea valabilităţii certificatului în baza căruia a fost aplicată semnătura nu afectează valabilitatea sau efectele documentului semnat. Prevederile în cauză sunt valabile şi pentru semnăturile electronice avansate care nu sunt bazate pe un certificat pentru semnătură electronică, ci folosesc alte tehnologii.
Textul de lege precizează: "Perioada maximă de valabilitate a certificatului pentru semnătura electronică avansată se stabileşte de emitentul certificatului pentru o perioadă de maxim 2 ani. Autoritatea de supraveghere şi reglementare în domeniu este responsabilă pentru stabilirea perioadelor de valabilitate în cazul semnăturilor electronice avansate care nu se bazează pe un certificat pentru semnătură electronică, ci folosesc alte tehnologii".
Prin excepţie, certificatul pentru semnătură electronică avansată emis conform legii de către Ministerul Afacerilor Interne şi înscris pe cartea electronică de identitate este valabil pentru o perioadă de maximum 5 ani.
Imediat după ce legea a trecut de Parlament, Radu Burnete, , directorulo executiv al Confederaţiei Patronale Concordia a declarat, conform unui comunicat de presă emis de confederaţia respectivă: "Salutăm votul din Camera Deputaţilor, prin care legiuitorii au democratizat utilizarea semnăturii electronice avansate, facilitând digitalizarea interacţiunii de la distanţă între cetăţeni şi companii, respectiv, instituţiile statului. A fost un deceniu de tergiversări. Utilizarea semnăturii digitale pe scară largă a fost una dintre iniţiativele pentru care am depus eforturi considerabile şi ne bucurăm să vedem ca aceasta a devenit realitate. Ritmul de digitalizare a economiei şi mai ales a administraţiei publice este încă prea lent şi mai avem foarte multe de făcut. Este binevenit acest pas, dar sperăm că nu va fi nevoie de un deceniu pentru fiecare reformă necesară. Ne aşteptăm ca noua lege să ducă la o adoptare accelerată a semnăturii electronice în relaţiile comerciale şi cele private".
În comunicatul de presă citat se arată că, reprezentanţii Concordia au solicitat clarificarea în legislaţia naţională a valorii juridice şi forţei probante a tuturor tipurilor de semnături electronice prin realizarea unei diferenţieri între tipurile de acte juridice ce urmează să fie semnate şi tipurile de semnături electronice ce pot fi folosite (în funcţie de gradul de securitate al acestora).