Legile justiţiei, constituţionale

Magistraţii Curţii Constituţionale a României (CCR) nu au ţinut cont de recomandările GRECO şi de cele din raportul preliminar din luna iulie al Comisiei de la Veneţia şi au decis, ieri, să respingă sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la modificările aduse legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Este a treia lege a justiţiei, pe care CCR o declară constituţională, iar din acest moment este sigur că întregul pachet legislativ alcătuit din modificările la legile 304/2004, 303/2004 şi 317/2004 nu mai poate fi atacat şi va intra în vigoare.

Modificările la legile justiţiei au fost amplu contestate atât de preşedintele Klaus Iohannis, de reprezentanţii magis-traţilor, de organizaţiile de profil, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi de o parte importantă a societăţii civile, deoarece prin ele se aduc atingere independenţei procurorilor şi judecătorilor, se creează noi instituţii şi se acordă o putere sporită Ministrului Justiţiei cu privire la numirea şi revocarea şefilor Parchetului General, DIICOT şi DNA, în detrimentul Consiliului Superior al Magistraturii al cărui rol devine strict lipsit de importanţă. Acest lucru este în contradicţie cu recomandările făcute de Comisia Europeană în Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cu cele făcute în raportul GRECO şi cu cele din raportul Comisiei de la Veneţia care susţin că rolul CSM în numirea procurorilor şefi trebuie să fie unul important, determinant.

Un alt punct criticat de Comisia de la Veneţia a fost şi cel privind statutul magistraţilor, precum şi scăderea vechimii la care aceştia se pot pensiona. Oficialii europeni consideră că legea a fost aprobată fără existenţa unui studiu de impact, studiu care ar fi arătat o depopulare masivă a instanţelor odată cu intrarea în vigoare a noii legi şi afectarea gravă a principiului celerităţii procesuale prin modificările privitoare la componenţa completelor de judecată şi la reluarea procesului penal.

Se pare că niciun argument din cele trei rapoarte întocmite de instituţiile europene nu au contat pentru magistraţii CCR care consideră că actuala coaliţie majoritară din Parlament legiferează în condiţiile stabilite de Constituţia ţării.

Tot în şedinţa de ieri, CCR trebuia să se pronunţe şi cu privire la obiecţiile de neconstituţionalitate a legii prin care coaliţia PSD-ALDE a modificat, în Parlament, Codul de procedură penală. Magis-traţii au amânat dezbaterea pentru 11 octombrie. La fel au procedat şi în urmă cu o săptămână când au amânat dezbaterea pe modificarea Codului Penal pentru 17 octombrie, adică exact data în care Comisia de la Veneţia va face public raportul său cu privire la modificarea legislaţiei penale din ţara noastră. Este greu de crezut însă că mulţi dintre membrii CCR vor ţine cont de opinia Comisiei de la Veneţia, după ce au ignorat opinia oficialilor europeni privind modificarea legilor justiţiei.

Cu toate acestea, magistraţii din cadrul CCR au declarat, ieri, neconstituţională modificarea legislativă făcută la propunerea deputaţilor PSD Cătălin Rădulescu - cunoscut sub numele de deputatul Mitralieră sau deputatul AKM - şi Andreea Cosma, fiica fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova Mircea Cosma, inculpat în mai multe dosare de către procurorii DNA.

Confom deciziei CCR, luată cu unanimitate de voturi, modificarea articolului 12 din legea 78/2000, adică dezincriminarea obţinerii de foloase din operaţiuni comerciale incompatibile cu funcţia, dacă beneficiarul este o terţă persoană, este neconstituţională.