Parlamentarii USR şi ai partidului Forţa Dreptei au contestat, ieri, la Curtea Constituţională a României, pachetul legislativ prin care majoritatea PSD-PNL-UDMR a modificat legile justiţiei.
"Aceste legi ne aruncă înapoi cu foarte mulţi ani, ne aruncă înapoi în perioada de pre-aderare, când vă amintiţi că Adrian Năstase şi acoliţii săi Cătălin Voicu, Rodica Stănoiu, creaseră o caracatiţă care sufocase întreaga Justiţie. La fel şi acum, sub pretextul îmbunătăţirii legilor Justiţiei şi sub ambalajul unei aşa-zise reforme, de fapt Puterea actuală PSD-PNL duce înapoi Justiţia din România. (...) Vedem că puterea actuală a forţat maxim procedura şi nu a aşteptat avizul Comisiei de la Veneţia. Aceste legi, pe lângă faptul că oligarhizează întregul sistem judiciar punând control pe ce înseamnă înfăptuirea actului de justiţie în România, fac mult mai mult rău întregii societăţi, pentru că dacă te vei intersecta la un moment dat cu un politician, ca privat, sau cu firma unui politician, nu vei avea nicio şansă în faţa justiţiei pentru că toate acele mecanisme vor lucra foarte bine în favoarea acelui politician. Despre asta este vorba. Cei din PSD-PNL vor să toace banii, miliardele din PNRR sau din bugetul ţării în mod discreţionar, fără să fie deranjaţi în niciun fel de Justiţia din România", a declarat deputatul Selian Ion (USR), fost ministru al Justiţiei, în mandatul căruia întregul pachet legislativ s-a aflat în dezbatere publică.
Stelian Ion a mai arătat că actuala coaliţie majoritară PSD-PNL- UDMR nu doar că nu a aşteptat avizul Comisiei de la Veneţia înainte de a adopta cele trei acte normative, ci a avut grijă ca fostul senator liberal Iulia Scântei să devină membru supleant în Comisia de la Veneţia pentru că "trebuie împânzite toate instituţiile, inclusiv cele internaţionale", ca legile să treacă cu bine testul Comisiei.
"E de remarcat că nu au aşteptat avizul Comisiei de la Veneţia, dar domnul Iohannis, Predoiu şi Ciucă au făcut altceva, au numit o persoană cu strânse legături cu PNL ca membru supleant la Comisia de la Veneţia. Este vorba despre doamna Iulia Scântei numită de curând din funcţia de senator PNL, cu ştate vechi în PNL, ca judecător la Curtea Constituţională, acum şi membru la Comisia de la Veneţia. De ce? Pentru că în felul acesta trebuie împânzite toate instituţiile, inclusiv cele internaţionale şi în cazul nostru particular pentru că aceste legi trebuie să treacă bine testul Comisiei de la Veneţia, iar doamna Scântei trebuie să facă lobby pentru legile lui Cătălin Predoiu", a spus Stelian Ion.
La rândul său, deputatul Antonel Tănase, membru al Forţei Drepte, formaţiunea politică al cărei lider este Ludovic Orban, fostul preşedinte al PNL şi fost premier, a declarat:
"Actuala guvernare încearcă, prin acest mecanism de viciere practic a adoptării acestui pachet pe repede înainte, să încerce să păcălească Comisia Europeană cu privire la recomandările pe justiţie. În loc să ne apropiem de ridicarea MCV, noi practic prin aceste legi încercăm să acoperim şi să ne îndepărtăm de acest deziderat al independenţei justiţiei. (...) Un alt element este diminuarea rolului plenului CSM, prin divizarea lui în două CSM-uri mai mici. Prin faptul că Institutul Naţional al Magistraturii, un organism ştiinţific şi profesionist, este scos din gestionarea carierei magistraţilor, iarăşi este un element care ne arată că se doreşte o politizare şi crearea unor mecanisme subiective de numire şi de avansare în funcţie ale magistraţilor. Prin faptul că multe prevederi sunt, dacă vreţi, controversate în acest pachet, pe noi ne-a făcut să luăm această decizie şi să colaborăm la această sesizare împreună cu colegii noştri de la USR".
Amintim că Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, în plenul de luni, cele trei proiecte de legi ale justiţiei: cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cea referitoare la organizarea judiciară şi cea privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu a declarat miercuri, în şedinţa de Guvern, despre adoptarea de către Parlament a pachetului legilor justiţiei, că este "rezultatul unei munci colective şi a unui suport politic fără rezerve din partea coaliţiei, iar fără acest suport, fără sprijinul parlamentarilor care formează coaliţia aceste legi nu ar fi trecut, evident, de Parlament".
De asemenea, premierul Nicolae Ciucă a declarat că noile legi ale Justiţiei pun bazele modernizării sistemului judiciar şi este un demers prin care justiţia din România se aliniază la valorile şi principiile justiţiei europene şi îi consolidează independenţa.
Comisia de la Veneţia a anunţat că va formula o opinie în legătură cu respectivul pachet legislativ abia în luna decembrie.
Pachetul de acte normative prin care majoritatea parlamentară PSD-PNL- UDMR a modificat legile Justiţiei a fost contestat, ieri, la CCR, şi de senatorii şi deputaţii formaţiunii politice Alianţa pentru Unirea Românilor.
"Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor (PLx 440/ 2022), Legea privind organizarea judiciară (PLx 441/ 2022) şi Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (PLx 442/ 2022) sunt neconstituţionale din cauza manierei abuzive şi dispreţuitoare în care au fost votate, dar şi prin efectele devastatoare pe care le vor produce după intrarea în vigoare. În primul rând, considerăm că procedura de adoptare în şedinţa plenului Senatului din 17.10.2022 a fost neconstituţională deoarece nu există nici o prevedere regulamentară care să permită o procedură simplificata de dezbatere şi adoptare. Procedura invocată abuziv, nelegal şi neconstituţional este adoptată de Biroul Permanent în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile din regulamentul Senatului. Potrivit acestui regulament, în situaţii excepţionale şedinţele se pot desfăşura prin mijloace electronice. Nu există nici o procedura care sa permită desfăşurarea şedinţelor in sistem hibrid (şi cu prezenţă fizică şi prin mijloace electronice, in acelaşi timp). Nesancţionarea judecătorilor care nu respectă deciziile Curţii Constituţionale goleste de eficacitate caracterul obligatoriu al al acestora. Apreciem că acesta este cel mai grav atac la fundamentele constituţionale ale Statului Român", se arată într-un comunicat de presă emis de AUR.
Avocatul Poporului, Renate Weber, a depus o sesizare de neconstituţionalitate la CCR în legătură cu modificarea legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Potrivit anunţului postat pe site-ul instituţiei, este vorba despre articolele 206, 228, 234 şi 271. Articolul 271 este cel care se referă la abaterile disciplinare, iar Renate Weber contestă eliminarea obligativităţii respectării de către judecători a deciziilor Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.