Curtea Constituţională a României a respins, ieri, cele trei obiecţii ridicate cu privire la legea de organizare judecătorească. Niciunul dintre argumentele prezentate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de reprezentanţii PNL şi USR nu au fost considerate întemeiate de magistraţii CCR pentru a decide schimbarea statutului judecătorilor şi procurorilor.
Magistraţii ÎCCJ au susţinut că noţiunea de eroare judiciară nu este definită în mod clar, legiuitorul având obligaţia "să indice în mod clar şi indubitabil ipotezele în care există eroarea judiciară".
Conform sesizării depuse de aceştia la CCR, în forma modificată "nu sunt identificate în mod clar ipotezele în care există eroarea judiciară, ci sunt indicate, în mod general, acte procesuale dispuse cu încălcarea dispoziţiilor legale de drept material şi procesual şi hotărârile judecătoreşti definitive contrare legii sau situaţiei de fapt".
În sesizările lor, PNL şi USR au sus-ţinut că "textul este neclar, impropriu, impredictibil în viitoarea sa interpretare şi aplicare, aşadar nu îndeplineşte rigorile constituţionale".
Practic, prin această decizie dată ieri, coroborată cu respingerea de către Camera Deputaţilor în şedinţa de plen de luni a cererii de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis şi cu previzibila respingere de către Senat a aceleiaşi solicitări, CCR dă undă verde subordonării politice a magistraţilor din România în faţa ministrului justiţiei.
Tot ieri, CCR a respins şi obiecţiile de neconstituţionalitate ridicate de Preşedintele României cu privire la modificările aduse Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Curtea a considerat că observaţiile preşedintelui Iohannis sunt inadmisibile.
Actul normativ stipulează că Guvernul este cel care stabileşte data la care are loc referendumul privind revizuirea Constituţiei, după ce Parlamentul votează proiectul de modificare a legii fundamentale.
Astfel, potrivit legii, "cetăţenii sunt chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută în Constituţie, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică, de îndată, prin mijloace de co-municare în masă, textul acestuia şi data re-ferendumului".
Iniţial, legea a fost trimisă la reexaminare de către preşedintele Iohannis, a fost adoptată din nou de Parlament, în forma iniţială, şi a fost atacată de două ori la CCR de către parlamentarii opoziţiei, Curtea respingând de fiecare dată obiecţiunile formulate.
Preşedintele Iohannis a atacat actul normativ la CCR în 18 mai, dar ieri Curtea a decis că legea este constituţională, astfel că şeful statului este obligat să o promulge în forma adoptată de Parlament.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.06.2018, 00:45)
[...] care este articolul prin care "magistratii" sunt subordonati politic ministrului justitiei??
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.06.2018, 06:26)
Nu.
Ministrul justitiei poate demite orice magistrat.
Ministrul justitiei este om politic.
Magistratii sunt subordonati politic ministrului justitiei.
Aceasta explicatie pentru retardati iti este suficienta?
Vrei un articol?
Cautati-l!
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.06.2018, 07:56)
Președintele este tot om politic, în plus, retardat în domeniul juridic.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.06.2018, 08:58)
Si asta contrazice 1.1.?
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.06.2018, 09:25)
Asta zic, justiția să rămână independentă, în subordinea SRI, iar politicienii, adică reprezentanții noștri, să nu poată face nimic.Nici legi n-au voie să facă pentru că se supără SRI.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.06.2018, 12:26)
Presedintele are cele mai multe voturi, dar Nici el nu poate numi decat aproba, Sau nu, ce propune ministrul. Adica un echilibru al puterilor in stat. Dar va faceti ca nu vedeti, mintiti lumea si va albiti infractorii inclusiv cu ajutorul ccr, de a ajuns populatia sa nu mai recunoasca autoritatea ccr.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.06.2018, 14:14)
nu support lichelele, care este articolul??
1.7. Asa si? (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de MELC ROMAN în data de 20.06.2018, 20:28)
Presedintele poate numi sau destitui doar 3 - 4 procurori sau judecatori. Ministrul justitiei poate sabota orice procuror sau judecator. E suficient?
2. Judecatorii sa nu se mai planga
(mesaj trimis de Melc Roman în data de 20.06.2018, 01:07)
Judecatorii sa nu se mai planga. Nu le convine ca i-a incalecat Dragnea si le-o trage in toate gaurile? S-a ajuns aici in mare parte din cauza lor. Nu e posibil sa dai 3 ani pentru delapidare 4.000.000 euro si infractorul/politicianul ala sa iasa dupa 1 an jumate si sa ramana cu banii in buzunar. Nu e posibil sa dai pedepse blande pe fapte de mare coruptie si apoi sa te vaiti ca esti asuprit de corupti. Cu pronuntarea de pe 21 ce se aude? E nevinovat Deddy? Hai sa vedem.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.06.2018, 07:59)
Pedepsele se dau pe probe. Procuratura securistă îți poate inventa un dosar doar pe colaje obținute din baie, singurele probe fiind constituite din flush-uri pline de subînțeles pentru Securitate.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Ionescu în data de 20.06.2018, 09:13)
Corect! Pedepsele pentru marii pesti au fost prea blande. Si, ca si cum nu ar fi fost de ajuns ca sunt prea mici, i-au mai scos din puscarii si pe baza unor carti scrise - mai bine zis plagiate - cu pretentii de lucrari stiintifice.
2.3. Ma lasi? (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Melc Roman în data de 20.06.2018, 20:34)
Pe probe se dau pedepsele, da, dar judecatorul poate sa-ti dea minim de pedeapsa sau maxim de pedeapsa. De asemenea poate majora sau contopi mai multe pedepse pentru fapte diferite. Prin urmare, intr-un dosar poti primi 3 ani cu suspendare sau 10 -12 ani din pedepse intregi cumulate. Daca ai avea 3 dosare si la fiecare ai lua pedeapsa maxima te-ar ustura curu pana ai iesi din parnaie si nu stiu daca ai mai rsca sa faci hotii la nivel inalt dupa ce iesi. Daca iei 3 ani cu suspendare poti sa ajungi chiar si presedintele senatului sau chiar deputat sau senator si sa traiesti bine pe banii contribuabilului. Asa e normal intro tara civilizata? Normal e sa ia pedepse sai usture kuru, iar cei condamnati chiar si cu suspendare sa nu aiba ce cauta in functii publice.
2.4. in plus (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de King Rocker în data de 21.06.2018, 10:29)
In plus, iesirea din puscarie la finalul pedepsei ar trebui sa fie conditionata de plata unei sume duble prejudiciului creat. Altfel, activele confiscate si puscarie pe viata.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.06.2018, 02:10)
CC emite hotarari care incalca constitutia, CC se descalifica.
3.1. zise (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Adi în data de 20.06.2018, 03:45)
[...] adica daca CCR nu da raspunsul pe care il vreti voi, atunci incalca constitutia .. [...]
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Ionescu în data de 20.06.2018, 09:14)
Citeste si tu motivarile date de CCR la deciziile controversate si analizeaza-le cu textul constitutional. Vei vedea ca sunt trase de par si asta spune foarte mult.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Adi în data de 20.06.2018, 10:15)
[...]
PS: De curiozitate, unde anume s-a incadrat restul textului? Nu de alta, dar daca aplicati cenzura la modul acesta (erau doar parti acide dar fara sa incalce regulamentul ), inseamna ca ar trebui sa dispara si bucati bune din unele articole
"mesaje mahalageşti, înţelegând prin asta pe cele cu tentă anti-socială, obscene şi/sau insultative, ca şi pe acelea care nu se referă la articolul în chestiune.
Nu sunt acceptate incitările la ură socială şi/sau xenofobie, discriminările referitoare la sex, vârstă sau de altă natură."
3.4. Bunul simt (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 20.06.2018, 10:31)
Stimate Adi, Regulamentul este ceva mai cuprinzator, citeste-l pe tot.
Eliminarea mesajelor sau doar a unor fragmente (cu un efort suplimentar pentru care ar fi de bun simt sa manifesti recunostinta) nu este "cenzura", ci actiune de aliniere la Regulament.
In cazul mesajului tau, a fost mentinuta esenta a ceea ce ai vrut sa spui si au fost eliminate necuviintele la adresa Redactiei.
Cum se numeste cineva care, in vizita fiind, insulta gazda?
Din nou, chestie de bun simt.
3.5. P.S. (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 20.06.2018, 10:38)
Dupa cum vezi, am facut din nou efortul sa-ti mentin spusele, eliminind partea necuviincioasa, un efort pe care nu-l pot pretinde nimanui.
Se spune "Multumesc, MAKE!"
Data viitoare, insa, mesajul prezentind parti putrede va fi eliminat integral, indiferent ca vei mai avea si ceva idee de exprimat.
4. fără titlu
(mesaj trimis de ian în data de 20.06.2018, 06:16)
cum adica e obligat sa promulge legea? adica nu are dreptul sa faca ce-l taie capul? E dictatura! citeste, bre, legea pana fac astilaltii spume...
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Ionescu în data de 20.06.2018, 09:16)
Presedintele e obligat sa promulge orice lege care a trecut prin procedura de contestare si a fost mentinuta in forma adoptata de Parlament. Cand ai cereri de reexaminare respinse de Parlament, cand CCR respinge toate obiectiile de neconstitutionalitate ridicate de Presedinte si de opozitia parlamentara, sefului statului nu ii ramane decat sa promulge legea. Intr-o luna, doua, trei, el o va promulga.
5. fără titlu
(mesaj trimis de morar în data de 20.06.2018, 11:59)
Daca presedintele este obligat sa promulge legea asa cum zice CCR atunci si parlamentu este obligat sa respecte deciziaCCR referitoare la cei 300 de parlamentari?
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Ionescu în data de 20.06.2018, 14:42)
Corect. Şi Parlamentul. Numai că la noi Parlamanetul a devenit stat în stat. Parlamentarii se cred un fel de putere supremă şi nicidecum egală cu celelalte puteri în stat.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.06.2018, 20:47)
SRI devenise stat în stat. Controla și justiția și comisiile de control parlamentare.
Asta în condițiile în care SRI nu este putere în stat, doar Securitate.