LEONARDO BADEA, VICEGUVERNATOR BNR: 30 de ani de strânsă colaborare între BNR şi Banca Naţională a Republicii Moldova privind parteneriatele strategice

Prezent astăzi la conferinţa internaţională "Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăţi în Euro - realizări şi perspective" organizată de Banca Naţională Republicii Moldova (BNM) la Chişinău, viceguvernatorul BNR - Leonardo Badea, a declarat:

"Este o plăcere şi o onoare pentru Banca Naţională a României să se afle astăzi aici, în poziţia de partener senior al proiectului de twinning "Consolidarea supravegherii, guvernanţei corporative şi gestionării riscurilor în sectorul financiar". Adresez această alocuţiune, la mai bine de un an de la debutul proiectului, cu ocazia evenimentului privind "Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăţi în Euro - Realizări şi perspective" unul din obiectivele proiectului de twinning prin care vom sprijini Banca Naţională a Moldovei în pregătirea dosarului de aderare a Republicii Moldova la Zona Unică de Plăţi în Euro.

Înainte de a trece la tematica conferinţei de astăzi mă bucur să remarc progresele remarcabile realizate de Banca Naţională a Moldovei pe parcursul orientării spre un sistem financiar bancar la standarde internaţionale şi europene, în ultimele decenii. Modernizarea sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova a înregistrat progrese notabile, ce sunt, atât direct cât şi indirect, în beneficiul societăţii şi al cetăţenilor.

Ne aflăm astăzi, într-un context global în care, atât guvernele, cât şi băncile centrale, sunt chemate sa intervină cu promptitudine pentru a adresa impactul negativ determinat de conflictul militar de la graniţele ţărilor noastre. Provocarea este cu atât mai mare cu cât ne aflăm în faţa unor crize suprapuse, mă refer aici la consecinţele economice şi sociale ale pandemiei de coronavirus la care s-au adăugat efectele crizei din sectorul energetic, amplificate de evoluţia crizei de securitate regională. Este remarcabilă mobilizarea fără precedent a autorităţilor, într-o manieră complexă şi determinată, pentru asigurarea bunei funcţionări a pieţelor, a mecanismelor economice şi sociale. Întărirea capacităţilor de răspuns la situaţii adverse este esenţială, iar acest deziderat poate fi realizat prin consolidarea supravegherii, guvernanţei corporative şi gestionării riscurilor în sectorul financiar, coordonate fundamentale ale programului de twinning în derulare.

Cei peste 30 de ani de strânsă cooperare instituţională bilaterală dintre Banca Naţională a României şi Banca Naţională a Moldovei, evidenţiată de parteneriatele strategice pentru dezvoltarea şi extinderea cooperării în domeniile de interes reciproc, reprezintă un factor major de progres pentru acest proiect, dar şi pentru cele viitoare. Pentru România, acest proiect vine ca o continuare naturală a efortului, derulat de-a lungul acestor decenii de sprijinire a parcursului european, spre modernizare, deschidere şi creştere, al Republicii Moldova.

Banca Naţională a României a participat, încă de la începuturi, la acest efort, prin sprijinirea primelor emisiuni monetare ale Moldovei independente şi am continuat în plan bilateral, în cadrul constituenţei comune de la Fondul Monetar Internaţional sau în cadrul reuniunilor Clubului Guvernatorilor din Regiunea Mării Negre, Asia Centrală şi Statele Balcanice. Aceste demersuri au fost urmate de alte proiecte notabile: spre exemplu, furnizarea asistenţei tehnice în domeniul ţintirii inflaţiei, în anul 2010, proiectul de twinning în domeniul reglementării şi supravegherii bancare din perioada 2015-2017, dar şi cooperarea multilaterală.

După cum deja cunoaşteţi, actualul proiect de twinning are o sferă largă de cuprindere, nu doar pentru sectorul bancar, ci şi pentru piaţa financiară din Republica Moldova. Acesta vizează beneficii atât pentru Banca Naţională a Moldovei, cât şi pentru Comisia Naţională a Pieţei Financiare din Republica Moldova, prin consolidarea capacităţilor instituţionale şi a guvernanţei, precum şi prin dezvoltarea cadrului de reglementare, de supraveghere şi a cadrului operaţional pentru funcţionalitate sporită şi prin îmbunătăţirea cadrului de plăţi în linie cu cerinţele Zonei Unice de Plăţi în Euro (Single Euro-Payments Area).

Zona Unică de Plăţi în Euro este zona geografică în care nu există diferenţe între plăţile fără numerar în euro, naţionale sau transfrontaliere. În SEPA, clienţii vor fi capabili să efectueze şi să primească plăţi fără numerar în euro în interiorul spaţiului european, la fel de sigur, rapid şi eficient ca în context naţional. Scopul înfiinţării SEPA este de a crea o economie europeană mai competitivă şi mai transparentă, de a realiza o integrare europeană mai puternică, prin asigurarea unei pieţe competitive a plăţilor de mică valoare în euro, care să aducă o mai bună calitate a serviciilor, produse mai eficiente şi alternative mai ieftine de efectuare a plăţilor. SEPA este proiectul de cea mai mare anvergură derulat de industria europeană a plăţilor, pentru realizarea unei pieţe integrate a serviciilor de plăţi în euro, prin eliminarea barierelor comerciale, legale şi tehnice existente între pieţele de plăţi naţionale din Europa.

Extinderea zonei geografice a SEPA prin includerea Republicii Moldova va apropia şi mai mult ţara dumneavoastră de Uniunea Europeană. În acelaşi timp, sunt anumite criterii ce trebuie îndeplinite cum ar fi alinierea cadrului legislativ pe mai multe paliere, ceea ce implică efortul conjugat al guvernului şi autorităţilor relevante din Republica Moldova.

În acest context, efortul Băncii Naţionale a Moldovei pentru asumarea acestui proiect presupune angajarea unor resurse importante. De asemenea, continuarea angajamentului tuturor instituţiilor statului - Legislativ, Executiv - este esenţială pentru transformarea sistemului financiar-bancar local într-unul de tip european care să se circumscrie întregului ansamblu al reformelor structurale necesare în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Acestui efort trebuie să i se alăture şi ceilalţi actori din piaţa, de exemplu instituţiile financiar-bancare - prin creşterea calităţii serviciilor sau de publicul larg - prin ridicarea nivelului de educaţie financiară.

În încheiere, doresc să felicit echipa de proiect atât din partea consorţiului de implementare cât şi din partea Băncii Naţionale a Moldovei pentru eforturile depuse şi să invit de asemenea băncile comerciale, prestatorii de servicii de plată nebancari prezenţi în sală să îşi întărească rolul activ în modernizarea infrastructurii sistemelor de plaţi din Republica Moldova.

De asemenea, adresez cele mai calde mulţumiri partenerilor de proiect ai Băncii Naţionale a României, cărora le transmit aprecieri deosebite şi doresc succes beneficiarilor, fiind convins că îndeplinirea obiectivelor acestuia va determina o rezilienţă sporită a sistemului financiar-bancar şi va sprijini dezvoltarea economiei Republicii Moldova în atingerea standardelor specifice europene".