LESZEK BALCEROWICZ: "Fără măsuri dure împotriva Rusiei, se va relua cursa înarmării"

Ţările occidentale trebuie să adopte măsuri dure, dar fără caracter militar, împotriva Rusiei, nu doar declaraţii dure, susţine Leszek Balcerowicz, fost ministru de Finanţe al Poloniei şi preşedinte al Băncii Centrale al acestei ţări, semnalând că, în caz contrar, va fi validată de facto politica intervenţionistă a lui Vladimir Putin, ceea ce ar duce la reluarea cursei înarmării la nivel mondial şi la pierderea valorii garanţiilor de securitate.

"Valoarea garanţiilor devine zero, ceea ce va însemna o cursă a înarmării", a subliniat domnia sa, adăugând: "Sunt ţări care nu s-au înarmat pentru că s-au bazat pe garanţii. Taiwan faţă de China, sau chiar Japonia faţă de China, Coreea de sud faţă de Coreea de Nord. S-au bazat pe garanţiile SUA. Concluziile Rusiei lui Putin sunt că ea a câştigat. Occidentul are potenţialul să facă mai mult. Nu vorbesc de acţiuni militare, ci de măsuri concrete economice şi personale. Economia Rusiei este slabă din punct de vedere structural. Rusia depinde peste 70% de exporturi de materii prime".

Leszek Balcerowicz afirmă că, potrivit doctrinei ruseşti, Rusia are dreptul să intervină ori de câte ori crede că îi sunt ameninţate interesele.

"Dacă reacţia occidentului nu va fi puternică, doctrina lui Putin va fi recunoscută de facto", consideră fostul ministru de Finanţe polonez, care a comparat alipirea Crimeei la Rusia cu invazia Kuweitului de către Irak, în timpul lui Saddam Hussein: "Trebuie să folosim cuvinte clare. La ceea ce am fost martori este o agresiune din partea unui stat nedemocratic faţă de un stat democratic, încălcând toate convenţiile internaţionale, inclusiv acordul din 1994, unde SUA, Franţa, Marea Britanie erau garanţi ai integrităţii teritoriale a Ucrainei".

Leszek Balcerowicz a atras atenţia că discursul mai radical al europenilor din fostele state comuniste, în această chestiune, nu este generat de resentimente faţă de Rusia, ci, mai degrabă, de o recunoaştere mai rapidă a pericolelor: "Să nu cădem în capcana că europenii din Răsărit au fobii, iar europenii din Occident sunt normali. Să nu uităm că normalii aceia l-au produs pe Hitler".

• "Nu cred că deflaţia este o tragedie"

Ideea că deflaţia are efecte nocive asupra economiei reprezintă "o poveste prefabricată", care determină injecţii masive de lichiditate din partea băncilor centrale, consideră Leszek Balcerowicz, fost ministru de Finanţe al Poloniei şi preşedinte al Băncii Centrale al acestei ţări.

Domnia sa a atras atenţia că politicile monetare laxe, susţinute de politicieni şi analişti, aduc câştiguri pe termen scurt pentru guverne, permiţând guvernelor să amâne reformele structurale, care sunt, însă, "de neînlocuit".

Leszek Balcerowicz a subliniat: "Nu cred că deflaţia este o tragedie. Este o poveste fabricată. Am citit un studiu al Băncii Reglementelor Internaţionale, iar eu cred că această instituţie are cei mai buni economişti dintre toate instituţiile internaţionale. Deflaţie bună sau deflaţie rea. Ei zic că deflaţia este rea. Spun că, dacă preţurile scad uşor, dar continuu, oamenii nu mai cumpără. Dar cum este cu calculatoarele? Preţurile lor tot scad, dar oamenii nu mai cumpără calculatoare? De ce facem această propagandă că deflaţia nu e bună?".

Economiştii şi politicienii împing Banca Centrală Europeană (BCE) să tipărească şi mai mulţi bani, întrucât le este mai uşor să amâne reformele structurale prin substitute monetare decât să mobilizeze populaţia pentru liberalizara pieţei muncii şi reforma educaţiei, arată fost ministru de Finanţe polonez.

"A tipări bani nu înlocuieşte reformele structurale. Şi Africa ar fi bogată. E un mit greşit şi periculos. Această politică monetară de relaxare cantitativă lungă încetineşte restructurarea", a adăugat domnia sa, precizând că statele care au început primele reformele structurale şi consolidarea fiscală, precum Irlanda, ţările Baltice sau Bulgaria, au reuşit să revină pe creştere înaltă înaintea celorlalte state.

În schimb, fostul preşedinte al Băncii Centrale a Poloniei a prezentat Grecia drept exemplu negativ, Guvernul din Atena amânând debutul reformelor structurale şi abordând ajustarea fiscală prin majorarea de taxe în perioadă de criză, ceea ce a reprezentat "o eroare" din partea acestuia.

• "Ţările care au introdus şi menţin pensiile private obligatorii trebuie felicitate"

Statele care au introdus şi menţin pilonul de pensii private obligatorii, cum este şi ţara noastră România, merită să fie felicitate, în contextul îmbătrânirii populaţiei şi a datoriei publice mari în toate ţările, susţine Leszek Balcerowicz, notând că Ungaria şi Polonia, care au naţionalizat contribuţiile de pensii virate de asiguraţi la fondurile private obligatorii, reprezintă exemple negative în acest sens.

Domnia sa a precizat: "Problema datoriei publice a fost suspendată, dar nu rezolvată, în majoritatea economiilor mari. De la începutul crizei, a crescut peste 100% în toate statele. Statisticile cuprind doar datoria explicită. Şi în SUA, datoria implicită este mult mai mare, include toate promisiunile, şi mai ales pensiile care trebuie plătite. Fie promiţi mai puţin, fie creşti taxele şi, atunci, afectezi creşterea economică".

Fostul ministru de finanţe polonez a arătat că există state mari care nu şi-au rezolvat problemele structurale, precum Italia şi Franţa.

Leszek Balcerowicz a amintit că, în Japonia, guvernul a promis relansare inclusiv prin reforme structurale, dar, până în prezent, s-a bazat doar pe politici monetare şi fiscale relaxate, în timp ce China a făcut unele reforme, pe care Taiwan şi Coreea le aplicaseră în urmă cu 20 de ani, dar se confruntă acum cu probleme în sectorul financiar.

Domnia sa a continuat: "China are un sector financiar uriaş. Activele financiare sunt peste 200%, iar în Polonia în jur de 50% din PIB. Putem presupune că multe sunt neperformante. S-au bazat pe economiile populaţiei, care sunt în creştere. Nu pot să spune că o să fie un dezastru, dar vor avea probleme, situaţia financiară se va deteriora mai mult decât se anticipează. India are potenţial uriaş, dar are şi multe reglementări şi multă corupţie".

Fostul preşedinte al Băncii Centrale a Poloniei este de părere că marile state emergente nu vor reprezenta motorul de creştere al economiei mondiale în acest an.