Libertate restricţionată în spaţiul Schengen

Libera circulaţie a persoanelor în spaţiul Schengen va putea fi restricţionată temporar, direcţionat şi justificat de statele membre prin reintroducerea unor controale la frontieră, potrivit raportului adoptat de membrii Comisiei pentru Libertăţi Civile (LIBE) din Parlamentul European cu privire la reforma aquis-ului comunitar privind spaţiul respectiv. Cu alte cuvinte, spaţiul Schengen nu va mai fi atât de liber, aşa cum a fost înainte de pandemie, atunci când statele membre vor considera din diferite motive temeinice că se impune pentru o perioadă introducerea unor controale la frontiere. Practic, se poate spune că Uniunea Europeană ştirbeşte prin aceste măsuri fundamentul pe care a fost întemeiat spaţiul Schengen.

Proiectul de raport adoptat de membrii Comisiei LIBE conţine termene stricte pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne pentru statele membre, precum şi dispoziţii clare care să indice cât timp pot fi menţinute acestea. Astfel, pentru ameninţările neprevăzute controlul la frontiere poate fi introdus pentru o lună şi prelungit maximum până la trei luni. În cazul unor ameninţări previzibile, verificarea la frontiere va fi reintrodusă pentru trei luni, perioadă ce poate fi prelungită succesiv cu alte trei luni, dar nu mai mult de un an.

În cazul în care un stat membru intenţionează să reînnoiască după trei luni controlul la frontierele interne, acesta va trimite Comisiei Europene o evaluare a riscurilor. Dacă statul membru vrea să prelungească verificarea la frontiere pentru o perioadă mai mare de şase luni, măsura va putea să fie luată doar cu avizul emis de Comisia Europeană privind necesitatea şi proporţionalitatea unui astfel de control.

Iniţiativa Comisiei Europene cu privire la reformarea spaţiului Schengen a venit după criza pandemică, deoarece se doreşte asigurarea unui răspuns coerent al blocului comunitar în cazurile de urgenţe de sănătate publică transfrontalieră la scară largă, permiţând restricţii temporare de intrare în spaţiul Schengen, dar scutind de la acestea cetăţenii UE, rezidenţii pe termen lung şi solicitanţii de azil.

Ca alternativă la controalele la frontieră, noile reguli ar promova cooperarea poliţienească în regiunile de frontieră. În cazul în care resortisanţii ţărilor terţe cu statut neregulamentar sunt reţinuţi în timpul patrulelor comune şi există dovezi că au sosit direct din altă ţară a UE, aceste persoane pot fi transferate în acea ţară dacă aceasta participă la patrule comune. Deputaţii europeni doresc excluderea de la returnare a mai multor categorii de persoane printre care se numără şi minorii neînsoţiţi.

În acelaşi timp, deputaţii europeni propun eliminarea anumitor concepte legate de migraţie din propunere. Aceştia susţin că dispoziţiile privind instrumentalizarea migranţilor (în cazul în care ţările terţe facilitează sau încurajează migranţii să treacă pe teritoriul UE cu scopul de a destabiliza ţările) ar trebui să fie acoperite de o propunere separată, dedicată, pe care legislatorii UE o discută în prezent.

• Trei deputaţi europeni români au votat pentru adoptarea raportului

În raportul adoptat, deputaţii propun criterii clare pentru impunerea controalelor la frontieră ca răspuns la ameninţări grave care pun în pericol funcţionarea spaţiului Schengen. Ar trebui să existe un motiv justificat, cum ar fi o ameninţare teroristă "identificată şi imediată", cu termene mai stricte pentru controalele la frontieră ca răspuns la ameninţările previzibile, până la maximum optsprezece luni. Dacă ameninţarea persistă, mai multe controale la frontieră ar putea fi autorizate printr-o decizie a Consiliului.

Propunerile ar permite, de asemenea, reintroducerea controalelor la frontieră în mai multe ţări atunci când Comisia primeşte notificări cu privire la o ameninţare deosebit de gravă care afectează simultan majoritatea ţărilor, pentru o perioadă de până la doi ani.

Printre cei 39 de membri ai Comisiei LIBE care au votat pentru acest raport se numără şi deputaţii europeni Vasile Blaga, Rareş Bogdan şi Dacian Cioloş.

Surse politice ne-au spus că votul pozitiv al celor trei membri români ai Comisiei LIBE a fost exprimat pe considerentul că amendamentele adoptate reduc impactul negativ al propunerii iniţiale formulată de Comisia Europeană şi că odată reformat spaţiul Schengen, prin stabilirea strictă a situaţiilor în care poate fi reintrodus controlul la frontiere, nu va mai exista niciun motiv pentru niciun stat membru UE să se opună accesului ţării noastre la spaţiul de liberă circulaţie a persoanelor.

În propunerea de reformare a spaţiului Schengen înaintată Parlamentului Europeran în anul 2021 de Executivul comunitar, CE a decis să introducă noi dispoziţii care să reglementeze o ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne, care ar pune în pericol funcţionarea generală a spaţiului fără controale la frontierele interne, ceea ce ar face posibilă adoptarea unei decizii a Consiliului referitoare la reintroducerea controalelor la frontierele interne în mai multe state membre în acelaşi timp.

Membrii Comisiei LIBE susţin că se poate accepta un astfel de mecanism, dar consideră că ar trebui să fie strict reglementat. Reintroducerea controalelor la frontieră la nivelul UE ar trebui să fie posibilă pentru perioade de şase luni, care să poată fi reînnoite până la maximum doi ani. Acest lucru necesită o propunere de decizie a Consiliului din partea Comisiei. Dar, înainte de adoptarea unei decizii, Consiliul ar trebui să consulte Parlamentul European.

Amintim că într-o decizie pronunţată în primăvara acestui an, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că reinstalarea - din cauza unor ameninţări grave - verificărilor la frontierele interne ale statelor membre UE nu pot depăşi şase luni şi pot fi prelungite numai atunci când apare o nouă ameninţare, cu excepţia cazului în care există circumstanţe excepţionale care pun în pericol funcţionarea generală a spaţiului Schengen.

• De la UE cu două viteze, la o Uniune cu patru niveluri

Nu doar spaţiul Schengen va fi reformat, ci şi Uniunea Europeană, potrivit unui studiu comandat de Germania şi Franţa şi prezentat de publicaţia britanică The Guardian.

Practic, de la conceptul vehiculat înainte de pandemie - o Europă cu două sau trei viteze - se pare că motorul economic al blocului comunitar, motor alcătuit din Franţa şi Germania, se gândeşte la o Uniune Europeană cu patru niveluri, care să le permită şi statelor terţe ce doresc să adere să aibă legături cu comunitatea europeană.

Printre cele patru tipuri de membri ai UE, studiul franco-german propune şi o Uniune simplă la care să poată participa inclusiv Marea Britanie, care a ieşit din blocul comunitar în urma Brexit.

Potrivit experţilor de la Paris şi Berlin, care au făcut parte din grupul de lucru alcătuit din 12 persoane, primul nivel al UE ar fi un nucleu dur din care să facă parte statele care sunt atât membre ale Eurozone cât şi ale spaţiului Schengen.

În jurul nucleului dur ar gravita în primul cerc concentric restul statelor membre ale Uniunii Europene, iar al doilea cerc ar include şi "membrii asociaţi" cum ar urma să devină în prima fază Ucraina şi Republica Moldova, dar şi statele care participă la piaţa unică, precum Norvegia, care se află în Spaţiul Economic European cu acces la blocul comercial.

Potrivit acestei construcţii, România ar urma să fie parte din primul cerc concentric, în ordinea importanţei, până la accederea în spaţiul Schengen şi zona Euro.

Cel de-al patrulea nivel ar urma să includă state terţe precum Marea Britanie şi va implica o "cooperare politică fără obligaţia respectării legislaţiei UE".

Studiul a apărut după ce liderul opoziţiei din Marea Britanie, Keir Starmer, i-a transmis preşedintelui francez Emmanuel Macron că doreşte să construiască o relaţie "mai puternică" între cele două ţări dacă va câştiga puterea la alegerile naţionale stabilite pentru anul viitor.

• Limitarea dreptului de veto - o reformă propusă de blocul franco-german

Reformarea Uniunii Europene este impusă de dorinţa instituţiilor de la Bruxelles de a trece de la 27 de membri, cât are blocul comunitar în prezent, la 36 de state membre. Studiul franco-german solicită instituţiilor UE să adopte o serie de reforme pentru a fi gata până în 2030 să accepte noi membri precum Ucraina şi Republica Moldova.

Printre reformele propuse se numără trecerea de la votul unanim la vot cu majoritate calificată în domenii cheie precum fiscalitatea, finanţele şi afacerile externe. Acest lucru ar necesita modificări ale tratatelor europene, care vor trebui aprobate prin referendum în unele state membre.

În ceea ce priveşte majoritatea calificată, studiul propune redefinirea acesteia la 60% din statele membre reprezentând 60% din populaţia Uniunii (faţă de 55% din ţările reprezentând 65% din populaţie, aşa cum e în prezent).

O altă măsură propusă este ca dreptul de veto să poată fi doar o excepţie şi nu o regulă cum este în prezent la nivelul Consiliului UE şi Consiliului European. Experţii consideră, potrivit cotidianului francez Les Echos, că această măsură se impune prin prisma atitudinii Ungariei, care de la începutul războiului din Ucraina şi până acum, a demonstrat că nu ezită să-şi folosească dreptul de veto. Transformarea dora în excepţie a acestui drept de veto, ar ajuta însă ţara noastră să acceadă în spaţiul Schengen, deoarece îndeplineşte toate criteriile tehnice prevăzute în aquis-ul comunitar.

Potrivit sursei franceze citate, experţii recomandă menţinerea numărului actual de deputaţi europeni, 751, ceea ce ar necesita o nouă împărţire pe statele membre, după extinderea UE. Studiul mai prevede diminuarea birocraţiei din cadrul instituţiilor europene de la Bruxelles, prin reducerea numărului de comisari propuşi de statele membre în Executivul UE. Dacă unele state membre nu vor accepta modificarea tratatelor UE, atunci experţii susţin că o "coaliţie a celor dispuşi" ar putea continua cu reforme într-un nou "cerc interior" de ţări.

Un capitol controversat este cel privind oferirea unei extinderi treptate a UE pentru statele candidate, extindere care le-ar putea oferi acestor state posibilitatea de a participa la anumite politici înainte de aderarea lor oficială.

Documentul citat a fost prezentat marţi la reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre UE ai afacerilor europene, care a avut loc la Bruxelles, dar nu a fost întâmpinat favorabil de toţi participanţii, unii dintre ei, printre care se numără şi ministrul spaniol Pascual Navarro, susţinând că textul propus nu rezolvă problemele principale cu care se confruntă blocul comunitar.

Concluziile studiului ar urma să fie dezbătute la Consiliu European informal din 6 octombrie, care va avea loc în Spania, înainte de summitul din 14 şi 15 decembrie unde ar urma să se declare oficial deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.