Libra Bank: Lupta cu inflaţia continuă; creştere anuală de peste 5% în februarie

Inflaţia lunară mare din februarie 2025, de +0,9%, a ridicat nivelul anual al preţurilor de consum la peste 5%, comparativ cu 4,95% în ianuarie, potrivit unui comunicat transmis redacţiei. Inflaţia anuală CORE2 ajustat a rămas stabilă la 5,1%, similar nivelului din luna anterioară.

Scumpirile lunare semnificative ale gazelor naturale (+9%), urmate de cele ale energiei electrice şi termice, au fost factorii determinanţi ai creşterii inflaţiei în februarie. La nivelul inflaţiei anuale CORE2 ajustat, influenţele de creştere venite din zona alimentară, în special de la ulei şi produse lactate, au fost compensate de evoluţia mai favorabilă a preţurilor produselor nealimentare (încălţăminte, detergenţi, produse de igienă şi cosmetice), dar şi a serviciilor (chirii, reparaţii auto, apă şi canalizare).

Previziunile pentru 2025 indică fluctuaţii ale inflaţiei peste marginea superioară de 3,5% a intervalului ţintă al BNR. Reducerea dobânzii-cheie ar putea avea loc în a doua jumătate a anului, dar va depinde de evoluţia inflaţiei, de impactul măsurilor de consolidare fiscală şi de presiunile asupra leului, conform unui comunicat transmis redacţiei.

INS a confirmat o creştere anuală de +0,7% a PIB-ului în T4 şi un avans de +0,9% la nivelul întregului an 2024. Industria prelucrătoare a avut o contribuţie pozitivă în ultimul trimestru, pentru prima dată în peste trei ani. Agricultura a surprins pozitiv, reuşind să genereze o contribuţie modestă, dar pozitivă.

În schimb, comerţul şi serviciile au redus aportul anual la PIB în T4, principalele sectoare afectate fiind comerţul cu ridicata, transporturile şi serviciile profesionale. Construcţiile au avut o evoluţie negativă, anulând impactul favorabil generat de industrie şi agricultură. Impozitele nete pe produs au avut un efect pozitiv, permiţând PIB-ului să rămână pe linia de plutire.

Vânzările cu amănuntul au încetinit în ianuarie, înregistrând o creştere anuală de +4,1%, comparativ cu aproape 8% în decembrie 2024. Vânzările de produse alimentare au scăzut cu 1%, în timp ce cele de produse nealimentare au decelerat la 7% anual, faţă de 15,8% în decembrie. Pe de altă parte, comerţul cu carburanţi a accelerat la +7,3%, comparativ cu +5,3% în decembrie.

Încrederea consumatorilor s-a îmbunătăţit uşor în februarie, dar rămâne sub media anului 2024. Se estimează o încetinire a creşterii vânzărilor cu amănuntul în 2025, în contextul temperării avansului veniturilor populaţiei şi al unei cereri mai reduse pentru creditele de consum în lei, conform comunicatului.

Producţia industrială a început anul cu o scădere de -2,5%, sectorul extractiv fiind singurul segment care a înregistrat o creştere anuală de +1,2%. Extracţia minereurilor metalifere a avut o evoluţie bună, cu un avans anual de peste 13%.

Industria prelucrătoare s-a contractat cu -2,3%, cele mai mari scăderi fiind în sectoarele textile, îmbrăcăminte şi auto. În schimb, industria farmaceutică şi cea a materialelor de construcţii au început anul cu creşteri solide. Managerii din industria prelucrătoare estimează o stagnare a cererii în T1 2025, excepţie făcând sectorul farmaceutic, unde perspectivele sunt mai optimiste.

Salariul mediu net a ajuns la 5.328 lei în ianuarie, în creştere cu 9,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Creşterea a încetinit vizibil în sectorul public, unde avansul anual a scăzut la +9,9%, comparativ cu +22% în ianuarie 2024.

În sectorul privat, încetinirea creşterii salariale a fost mai puţin accentuată, în condiţiile unei pieţe a muncii care rămâne tensionată. În T4 2024, rata şomajului a urcat la 5,9%, iar ritmul de creştere a numărului de angajaţi a continuat să scadă uşor. Sectorul serviciilor rămâne principalul angajator, generând aproape 70% din locurile de muncă noi în 2024. În schimb, sectorul prelucrător a pierdut circa 5.300 de locuri de muncă pe parcursul anului trecut.

Producţia de energie electrică a scăzut anual cu -20%, ajungând la 6.095 GWh. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la hidrocentrale (-43%) şi centralele eoliene (-38%).

Importurile de energie electrică au fost de peste două ori mai mari în ianuarie 2025, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, însă per total, resursele din balanţa energiei electrice au scăzut cu -1,3%. Termocentralele şi centralele nucleare au generat 66% din producţia de energie electrică, restul fiind acoperit de hidrocentrale, eoliene şi centrale fotovoltaice.

Consumul de energie electrică a scăzut cu -5% în sectorul economic, în timp ce populaţia a consumat cu +11% mai multă energie faţă de anul trecut. Exportul de energie electrică a crescut cu +4% în ianuarie, potrivit aceleiaşi surse.

Perspectivele economice pentru 2025 indică o inflaţie peste intervalul ţintă al BNR, o creştere moderată a PIB-ului şi o încetinire a avansului veniturilor populaţiei. Sectorul construcţiilor şi industria prelucrătoare ar putea continua să fie afectate de cererea slabă, în timp ce consumul privat ar putea încetini.

Evoluţiile viitoare vor depinde de măsurile fiscale şi de politica monetară a BNR, precum şi de contextul internaţional, marcat de incertitudini economice şi geopolitice.