Liderii BRICS - între dedolarizare şi extinderea blocului economic

Summitul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), care a debutat aseară în Africa de Sud, cu o cină oficială, şi a cărui sesiune plenară va avea loc astăzi începând cu ora 11, are loc într-un context geopolitic care a dus la conturarea a două mari teme de discuţie: dedolarizarea - adică ruperea de referinţa la dolar a schimburilor comerciale între statele membre ale acestui bloc economic - şi extinderea organizaţiei prin acceptarea de noi membri.

La summitul BRICS, printre cei peste 40 de participanţi din mai multe state ale lumii, se numără liderii statelor membre ale blocului economic - preşedintele chinez Xi Jinping, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva şi premierul indian Narendra Modi, preşedintele Africii de Sud, Cyrill Ramaphosa, dar lipseşte Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, care va fi reprezentat la eveniment de Serghey Lavrov, ministrul Afacerilor Externe. Chiar dacă preşedintele Putin nu va fi prezent fizic la reuniune, deoarece pe numele său există un mandat internaţional de arestare pentru crime de război în Ucraina - emis de Curtea Penală Internaţională de la Haga -, liderul Federaţiei Ruse va participa la summit virtual, online. În intervenţia sa, Vladimir Putin va prezenta priorităţile preşedinţiei ruse a BRICS pentru summitul pe care îl va găzdui anul viitor, a anunţat serviciul de presă de la Kremlin. Preşedintele Federaţiei Ruse se va referi la posibila extindere a blocului, la agendele globale şi regionale şi la dezvoltarea ulterioară a parteneriatului BRICS în domeniile politic, economic, cultural, umanitar şi în alte domenii, mai afirmă sursa citată.

În ceea ce priveşte participarea online a preşedintelui Putin, menţionăm că în ultimii ani, din 2020 încoace, toate summit-urile anuale ale BRICS s-au desfăşurat în format videoconferinţă, din cauza restricţiilor impuse de pandemie în 2020 şi 2021 şi din cauza conflictului din Ucraina, în 2022. Practic, summit-ul din acest an este primul în care liderii BRICS se vor întâlni fizic după patru ani.

Deşi Federaţia Rusă şi Brazilia şi-ar fi dorit ca subiectul principal al summitului BRICS din acest an să fie dedolarizarea, organizatorii evenimentului ce are loc în Africa de Sud au declarat că nu vor exista discuţii despre o monedă BRICS ca alternativă la dependenţa de dolar, ci se va dezbate doar despre stimularea utilizării în schimburile comerciale a monedelor naţionale ale statelor membre. Astfel, în loc de un impuls mai amplu către dedolarizare, summitul se va concentra pe căutarea unui acord conform căruia membrii BRICS ar trebui să reglementeze din ce în ce mai mult comerţul între ei în monedele lor locale, au spus oficialii din preajma evenimentului, citaţi de Financial Times.

În aceste condiţii, cel mai fierbinte punct de pe agenda summitului este primirea de noi membri. Cu privire la acest aspect, Cyrill Ramaphosa, preşedintele Africii de Sud, a declarat: "Un BRICS extins va reprezenta un grup divers de naţiuni cu sisteme politice diferite, care împărtăşesc o dorinţă comună de a avea o ordine globală mai echilibrată".

Potrivit oficialilor sud-africani, peste 40 de ţări şi-au exprimat interesul să adere la BRICS, dintre care 23 au trimis şi cereri oficiale în acest sens. Printre cele 23 de state se numără Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Argentina, Algeria, Bolivia, Indonezia, Egipt, Etiopia, Cuba, Republica Democrată Congo, Comore, Gabon, Belarus şi Kazahstan.

"Liderii BRICS vor redacta o declaraţie privind extinderea grupului. Acest lucru va declanşa o schimbare decisivă în ordinea mondială globală", a anunţat Anil Sooklal, reprezentantul la BRICS al Africii de Sud, citat de Bloomberg.

Extinderea BRICS reprezintă un obiectiv mai vechi al Chinei, care speră că organizaţia va deveni mai influentă odată cu creşterea numărului de membri, mai ales că în acest moment grupul respectiv de state reprezintă aproximativ 42% din populaţia lumii, un sfert din Produsul Intern Brut la nivel global şi 18% din comerţul internaţional. Federaţia Rusă doreşte şi ea primirea de noi membri în BRICS pentru a contracarea izolarea sa diplomatică şi sancţiunile internaţionale la care este supusă din cauza invaziei declanşată în Ucraina. De partea extinderii BRICS se situează şi Africa de Sud, dar India - care se teme de dominaţia chineză - a avertizat că nu este nevoie de o extindere rapidă a organizaţiei. Mai mult, India se teme că, odată cu extinderea, BRICS s-ar putea transforma într-o organizaţie în care va conta vocea statelor islamiste, dat fiind faptul că majoritatea ţărilor care doresc să intre în blocul economic sunt ţări în care religia musulmană este religia oficială.

Reticentă la primirea de noi membri este şi Brazilia, care este îngrijorată că extinderea BRICS îi va diminua influenţa în cadrul blocului economic. De aceea, reprezentanţii Braziliei nu doresc o extindere imediată a acestui bloc, ci o perioadă în care viitorii membri să aibă doar statut de observator şi, după îndeplinirea mai multor cerinţe, să obţină calitatea de membru al organizaţiei internaţionale.

China îşi doreşte ca, pe baza extinderii, BRICS - care va conţine pieţele emergente din mai multe state (la summit au fost invitaţi să participe lideri din 60 de ţări) - să devină un rival puternic al G7 (grupul principalelor ţări industrializate din lume). Cu toare acestea nu s-a stabilit încă dacă BRICS va fi clubul care va proteja interesele

economice ale ţărilor în curs de dezvoltare sau o forţă politică care va provoca în mod deschis Occidentul.

"Dacă extindem BRICS pentru a reprezenta o parte similară a PIB-ului mondial ca G7, atunci vocea noastră colectivă în lume va deveni mai puternică", a spus un oficial chinez, citat de Financial Times.

Naledi Pandor, ministrul de externe al Africii de Sud, a declarat recent că este "greşit" să vedem o potenţială extindere a BRICS ca o mişcare anti-occidentală, mai arată sursa citată. Cu toate acestea, capitalele occidentale vor considera posibilele primiri în BRICS ale Iranului, Belarusului şi Venezuelei ca pe o mişcare de integrare a aliaţilor Federaţiei Ruse şi Chinei. Argentina, Arabia Saudită şi Indonezia doresc să fie state membre ale BRICS încă din 2010, de când Africa de Sud a fost invitată în grupul iniţial format din Brazilia, Rusia, India şi China.