Limitele tehnologiilor moderne!

Tehnica modernă îşi arată tot mai des limitele, ceea ce nu este neapărat o veste rea, dar nici una bună. Faptul că autorităţile nu pot urmări absolut tot reprezintă o veste bună, iar acela că acest lucru iese la iveală exact în cazul unor accidente, când oamenii au nevoie de ajutor, reprezintă o veste rea.

Cazul avionului companiei Malaysia Airlines, dispărut în martie 2014, în timp ce zbura de la Kuala Lumpur (Malaysia) spre Beijing (China), este unul de notorietate. Autorităţile din mai multe ţări au declanşat o amplă operaţiune de căutare, în care au fost implicaţi foarte mulţi oameni, dar şi echipamente de ultimă oră. În final însă, rezultatele au fost cu mult sub aşteptări, cele 239 de persoane aflate la bord fiind declarate în cele din urmă decedate, fără ca epava aparatului de zbor să fi fost descoperită sau să fi fost găsit un singur cadavru. Săptămâna trecută, doi turişti au descoperit un fragment, care pare să fi aparţinut unui avion, pe Insula Rodrigues, în Arhipelagul Mauritius. Obiectul ar putea aparţine avionului malaysian dispărut în 2014, autorităţile din Malaysia şi Australia vor examina acest fragment şi în funcţie de concluzii vor putea fi "recalibrate" unele operaţiuni de căutare. La începutul lunii martie, fragmente de fuselaj au fost găsite pe o plajă din Mozambic, a anunţat Ministerul Transporturilor din Malaysia, care declara că este posibil să aparţină avionului dispărut. În urmă cu un an, un fragment de fuselaj a fost găsit pe Insula Reunion din Oceanul Indian şi, la fel, s-a crezut că ar aparţine avionului malaysian, dar autorităţile au stabilit că piesa provine de la alt aparat de zbor!?!

Pe 8 martie 2016, echipa de experţi internaţionali care lucrează la acest caz a publicat raportul său provizoriu anual. Acesta nu oferă informaţii noi cu privire la circumstanţele dispariţiei avionului: "Până în prezent, epava MH370 nu a fost încă găsită, în pofida continuării cercetărilor în sudul Oceanului Indian". Autorităţile australiene, care coordonează căutările epavei avionului pe o suprafaţă de 120.000 kilometri pătraţi în sudul Oceanului Indian, au anunţat că operaţiunea se va încheia până în luna iulie. În urmă cu doi ani, eforturile autorităţilor de a rezolva cazul în cel mai scurt timp nu au avut niciun rezultat, opinia publică fiind profund nemulţumită de acest lucru. Au existat şi mai multe fracturi de comunicare între cei implicaţi în operaţiunile de căutare. La 12 zile de la dispariţia avionului, oficialităţile din Thailanda anunţau că pe 8 martie (2014) au reperat un "aparat neidentificat", care a schimbat de mai multe ori direcţia, analizând datele de pe radar de la momentul la care zborul MH370 al Malaysia Airlines a pierdut contactul cu controlul aerian. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al forţelor aeriene din Thailanda, Monthon Suchookorn. Întrebat despre motivele pentru care aceste elemente au fost divulgate cu o întârziere atât de mare, Suchookorn a afirmat că "Thailanda nu a ascuns informaţii. Aparatul nu era în spaţiul aerian thailandez şi nu era o ameninţare pentru Thailanda şi nu era nicio confirmare că aparatul era zborul MH370". Familiile celor dispăruţi s-au arătat revoltate de felul cum autorităţile au gestionat criza şi de felul cum au comunicat puţinele concluzii ale anchetei.