LIVIU ILAŞI, CONPET: "Conducta Constanţa-Trieste ar fi corespunzătoare obiectivelor strategice ale UE şi NATO"

Reporter: Care sunt planurile Conpet pentru acest an, având în vedere investiţiile planificate de 64,26 milioane de lei, în 2017?

Liviu Ilaşi: În cadrul Conpet, comportamentul Consiliului de Administraţie şi al conducerii executive este îndreptat către asigurarea funcţionării sistemului în deplină siguranţă, satisfacerea exigenţelor clienţilor noştri şi realizarea de profituri care să mulţumească acţionarii societăţii, cu respectarea întocmai a cadrului legal.

În acest scop, societatea îşi proiectează programul de investiţii pentru o perioadă de trei ani, ca parte componentă a bugetului de venituri şi cheltuieli 2017 - 2019.

În perioada menţionată, valoarea cheltuielilor cu obiectivele de investiţii prevăzute în Programul de Investiţii Multianual va creşte, astfel încât să fie realizate şi finalizate toate proiectele majore de investiţii propuse. Referitor la anul 2017, aproximativ 30% din suma pentru investiţii este alocată programului de reabilitare conducte şi punere în siguranţă a infrastructurilor traversărilor de ape care au rolul de a spori gradul de siguranţă în exploatare a conductelor şi de protecţie împotriva poluării cursurilor de ape traversate.

Totodată, se vor executa ample lucrări de înlocuiri de conducte pe magistralele de transport ţiţei din import, cele mai importante fiind realizate pe conducta de 28 inch Constanţa-Cernavodă, respectiv conducta de 24 inch Bărăganu-Călăreţi, în lungime totală de 27 km.

Din totalul fondurilor alocate investiţiilor, 20% sunt destinate domeniului Operator şi vizează investiţii în obiective aparţinând operatorului de transport, lucrări care constau în reabilitări conducte, alimentări cu apă, împrejmuiri staţii, dotări şi utilaje independente.

În perspectiva extinderii activităţii pe piaţa regională şi europeană, managementul Conpet îşi propune să dezvolte câteva proiecte de anvergură, dintre care unul vizează implementarea unui Sistem de Detectare şi Localizare Scurgeri de ţiţei din conducte ce va avea ca rezultate scăderea cheltuielilor de operare şi reducerea semnificativă a impactului poluării asupra mediului. Al doilea proiect major este modernizarea Sistemului de Protecţie Catodică, care are ca beneficii creşterea siguranţei în exploatare şi reducerea numărului de avarii tehnice, cu implicaţiile asociate, de protejare a mediului înconjurător. De asemenea, pentru îmbunătăţirea performanţelor Sistemului Naţional de Transport, avem în vedere al treilea mare proiect implementarea unui program de reabilitare şi redimensionare a parcului de rezervoare, adaptat la cantităţile transportate.

În concluzie, valoarea cheltuielilor cu obiectivele de investiţii propuse în "Programul de investiţii multianual al Conpet" a fost direcţionată, aşa cum am mai precizat, în special către continuarea programului de reabilitare al conductelor, realizându-se optimizarea lucrărilor în funcţie de riscul de avarie estimat pentru fiecare conductă, iar pe de altă parte, spre Modernizarea sistemului de protecţie catodică.

Reporter: Cum intenţionaţi să finanţaţi investiţiile? Aveţi în vedere atragerea de bani de pe piaţa de capital?

Liviu Ilaşi: Conpet are un grad total de autonomie financiară, finanţându-şi activitatea de investiţii din surse proprii, din cota de modernizare şi din alte surse, nefiind necesar să apeleze la credite.

Societatea noastră finanţează din cota de modernizare, obiective de investiţii în cadrul programelor de reabilitare, modernizare şi dezvoltare, convenite cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, conform "Acordului petrolier de concesiune a activităţii de operare a sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, inclusiv a conductelor magistrale şi a instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor anexe".

Reporter: Aveţi drept obiectiv strategic definirea societăţii ca jucător regional şi european în sfera energetică. Cum intenţionaţi acest lucru?

Liviu Ilaşi: Conpet este o companie strategică pentru industria energetică naţională, reprezentativă pentru piaţa românească de capital.

Avem o tradiţie de peste 100 de ani şi suntem liantul dintre punctele de extracţie din ţară, respectiv terminalul marin de la Constanţa şi rafinăriile din România. Sistemul Naţional de Transport pe care îl administrăm are o lungime de 3.800 de km şi acoperă 24 de judeţe din România.

Compania noastră, cu sprijinul statului român, care este acţionar majoritar, prin Ministerul Energiei, acţionează în această perioadă pentru identificarea de noi oportunităţi care să ducă la creşterea gradului de utilizare a sistemului.

Transformarea Conpet în jucător regional şi european, prin interconectarea reţelei naţionale de transport al ţiţeiului la reţelele altor ţări, este unul dintre obiectivele majore ale managementului societăţii pe termen mediu şi lung. Actuala situaţie geopolitică şi raţiunile de securitate energetică vor solicita angrenarea resurselor în definirea Conpet ca jucător strategic regional şi european.

În prezent, Sistemul Naţional de Transport al ţiţeiului prin conducte este folosit la doar o treime din capacitate, ca urmare a reducerii activităţilor desfăşurate de operatorii din industria de petrol din România. Realizarea oleoductului Constanţa-Piteşti-Pancevo (Serbia) şi, bineînţeles, participarea Conpet la proiect, în calitate de operator al conductei, ar însemna, printre altele, creşterea gradului de utilizare a sistemului de conducte operat de Conpet.

Acest proiect reprezintă, în fapt, un obiectiv strategic strict necesar ce vizează securizarea aprovizionării cu petrol la nivel naţional, precum şi diversificarea surselor de aprovizionare şi a rutelor de transport, care să elimine influenţa ameninţărilor generate, mai ales în situaţii de criză.

Reporter: În ce stadiu este construcţia unei conducte de ţiţei între Piteşti şi Pancevo (Serbia) şi ce beneficii ar aduce acest proiect?

Liviu Ilaşi: Construcţia unei conducte de ţiţei între Piteşti şi Pancevo reprezintă varianta la scară regională, dar de aceeaşi importanţă a unui proiect mult mai amplu - proiectul PEOP (Pan European Oil Pipeline), care viza construirea unei conducte de petrol între terminalul de la Constanţa şi cel de la Trieste, în Italia, oferind accesul ţiţeiului provenit din Marea Caspică către Europa Centrală şi de Vest. PEOP reprezintă, în viziunea top managementului Conpet, soluţia corectă în contextul geopolitic, geostrategic şi geoeconomic al Mării Negre şi răspunde necesităţii de a susţine obiective strategice ale Uniunii Europene şi NATO, de securitate în aprovizionarea cu energie a tuturor ţărilor implicate în proiect, de interconectare a sistemelor energetice naţionale la nivel regional şi dezvoltare echilibrată a rutelor de transport energetice.

Mai mult, în cazul unui blocaj în aprovizionarea cu ţiţei la Marea Neagră, soluţia PEOP asigură, prin curgerea inversă a petrolului, de la Trieste către terminalul de la Constanţa, alternativa aprovizionării rafinăriilor nu numai din România, ci şi a ţărilor limitrofe, respectiv a statelor membre UE.

În acest context, considerăm esenţială reluarea acţiunilor de promovare în structurile Consiliului European a proiectului de interconectare între România - Serbia - Croaţia, prin construirea legăturii între Piteşti şi Pancevo, în sistem bidirecţional, proiectul "mini PEOP", profitând de avantajul existenţei secţiunii Constanţa-Piteşti.

Contextul este cu atât mai favorabil având în vedere faptul că în prezent, Croaţia a devenit membră a Uniunii Europene, iar Serbia parcurge etapele premergătoare aderării, anulând astfel posibilele piedici anterioare legate de proiectele transfrontaliere.

Reporter: Care ar fi companiile implicate în acest proiect şi care este stadiul discuţiilor cu ele?

Liviu Ilaşi: Compania noastră, împreună cu Ministerul Energiei şi cu celelalte entităţi implicate - Oil Terminal Constanţa, partenerii Transnafta şi NIS GazpromNeft din Serbia, continuă demersurile în scopul realizării proiectului Constanţa-Piteşti-Pancevo, considerat de noi un "mini PEOP" (practic o secţiune din proiectul PEOP), pentru interconectarea sistemelor de transport din România, Serbia şi ulterior a celorlalte state membre.

Este important să subliniez faptul că, am susţinut ideea reconsiderării proiectului PEOP în cadrul unor evenimente internaţionale de marcă dedicate strategiei energetice naţionale.

În viitorul apropiat, sperăm ca proiectul, care acum se află în etapa colectării informaţiilor necesare lansării unui studiu de fezabilitate realizat în comun, să fie recunoscut şi promovat la nivel european, pentru aportul real în asigurarea securităţii energetice regionale şi europene şi, de asemenea, pentru caracterul geostrategic, geopolitic şi geoeconomic la graniţa sud-estică a Uniunii Europene.

Reporter: Cum a fost influenţată societatea de evoluţia preţului petrolului?

Liviu Ilaşi: Evoluţia sectorului de petrol şi gaze din Europa şi implicit din România, a fost afectată de criza economică resimţită global în ultimul deceniu, care a generat evoluţii extreme ale preţului petrolului. După prăbuşirea cotaţiei, din anul 2008, preţul petrolului nu a mai revenit la valorile anterioare, în anul 2016 reuşind să urce până la 50 USD/baril.

Recesiunea sectorului petrolier a condus la scăderea cu 13% a cantităţii de petrol rafinat, în perioada 2008-2014 fiind închise 6 rafinării în România.

Din 2014, efectul scăderii cantităţilor transportate din producţia internă a fost contrabalansat, într-o oarecare măsură, de uşoara creştere a cantităţilor provenite din import, dar fără a se înlătura efectul negativ asupra veniturilor societăţii (datorită diferenţelor de tarif aplicate pe cele două subsisteme de transport, domestic şi import).

În acest context, în cazul în care nu se găsesc soluţii pentru explorarea de noi zăcăminte, aprovizionarea cu petrol a rafinăriilor din România se va putea face într-un singur fel, şi anume, prin creşterea importurilor.

Interconectarea Sistemului Naţional de Transport al ţiţeiului prin conducte la cel regional şi european ar reprezenta o soluţie de reducere a riscurilor ce apar din dependenţa faţă de jucătorii interni din sectoarele de producţie şi de procesare ţiţei.

Conpet este pregătit pentru o reconfigurare a traseului Sistemului Naţional de Transport ţiţei prin conducte: deţinem expertiză în domeniu, dispunem de facilităţi pentru construirea şi operarea conductei, avem un Sistem de Telecomunicaţii propriu pentru secţiunea conductei care traversează România şi personal specializat pentru operarea şi întreţinerea conductei.

Reporter: Compania încă deţine o poziţie de numerar semnificativă,

care la momentul actual este investit în certificate de trezorerie. De ce aţi ales această variantă de investiţie? Care sunt planurile, în perioada următoare?

Liviu Ilaşi: La acest moment, disponibilităţile sunt investite în titluri de stat sub forma obligaţiunilor de stat şi în depozite la termen, acestea reprezentând instrumente financiare cu risc minim sau zero, variantă optimă având în vedere faptul că societatea Conpet este o companie cu capital majoritar de stat, ceea ce impune o atenţie sporită cu privire la riscurile implicate.

Reporter: Un raport Wood&Co arată că OMV Petrom şi Lukoil, care reprezintă principalii clienţi ai Conpet, generează anumite riscuri financiare: "Deşi transportul de ţiţei prin conducte este categoric mai ieftin decât alte mijloace de transport, volumele contractate de Petrom şi Lukoil vor depinde de condiţiile pieţei, iar transportul intern va începe să scadă, ca urmare a profilului câmpurilor petrolifere (mature) exploatate de Petrom". Cum intenţionaţi să contracaraţi acest risc?

Liviu Ilaşi: Principalele obiective strategice ale Conpet, stabilite în scopul valorificării oportunităţilor şi consolidării punctelor forte, au în vedere scăderea cheltuielilor de exploatare, abordarea financiară modernă a afacerii, dezvoltarea de activităţi noi, conexe celei de bază şi definirea companiei ca jucător regional.

În acest context, elementele cheie ale strategiei Conpet SA sunt stimularea veniturilor prin dezvoltarea unor noi zone de afaceri conexe şi nonconexe şi iniţierea de noi activităţi generatoare de venit, îmbunătăţirea SNT prin implementarea proiectelor majore de investiţii menţionate anterior, interconectarea sistemului românesc de transport prin conducte la reţelele externe, precum şi îmbunătăţirea eficienţei activităţii de bază (reducerea consumurilor tehnologice în cadrul proceselor de depozitare si transport, minimizarea consumurilor de energie, combustibili şi lubrifianţi, reducerea costurilor de operare ca urmare a restructurării, redefinirea necesarului infrastructurii de conducte).

Reporter: În ce stadiu este majorarea de capital cu valoarea unor terenuri aflate în proprietatea Statului şi pe care compania le utilizează, solicitată de Curtea de Conturi?

Liviu Ilaşi: Consiliul de Administraţie şi conducerea executivă Conpet au întreprins acţiunile necesare privind punerea în aplicare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, decizia finală privind majorarea capitalului social al companiei aparţinând Adunării Generale a Acţionarilor. La şedinţa AGA din data de 5.07.2016, care a avut acest punct pe ordinea de zi, au fost prezenţi 12 acţionari, deţinători ai unui număr de 7.038.136 acţiuni/drepturi de vot, reprezentând 81,29% din capitalul social. În urma exercitării votului de către acţionarii prezenţi şi reprezentaţi, majorarea de capital social nu s-a aprobat, nefiind întrunit cvorumul necesar de voturi pentru aprobare. Potrivit prevederilor art. 17 alin. (3) din Actul constitutiv al societăţii, hotărârile privind majorările de capital social prin aport în natură vor fi luate cu votul acţionarilor reprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalul social, iar votul exercitat de acţionari în şedinţă a fost de 66,75% pentru majorarea capitalului social, 14,53% împotriva majorării şi 0,0009% abţineri.

În consecinţă, referitor la realizarea măsurii de majorare a capitalului social cu valoarea celor 47 terenuri pentru care au fost obţinute certificate de atestare a dreptului de proprietate, dispusă de Curtea de Conturi prin Decizia nr. 28/2013, ţinând cont de aspectele menţionate anterior, considerăm că atât conducerea executivă, cât şi Consiliul de Administraţie au întreprins toate acţiunile care sunt în limita lor de competenţă şi responsabilitate pentru îndeplinirea măsurii dispuse.

Reporter: Ce estimări aveţi referitoare la piaţa de energie?

Liviu Ilaşi: Fluctuaţiile preţului petrolului, actuala conjunctură geopolitică, geoeconomică şi strategia energetică a Uniunii Europene în ansamblu, sunt, în mod evident, factorii care dictează evoluţia pieţei pe care ne desfăşurăm activitatea.

La nivelul Uniunii Europene, politica referitoare la energie în perspectiva anilor 2020 - 2030 este strâns legată de cea de mediu şi schimbări climatice, elemente cheie fiind: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, politica resurselor de energie regenerabile, eficienţa energetică, promovarea unui sistem energetic durabil, sigur şi competitiv la preţuri accesibile şi securitatea aprovizionării cu energie.

Prognoza pentru 2020, menţionează un preţ probabil pentru barilul de petrol de 60 USD. În acelaşi timp, pe termen lung, cererea şi oferta de petrol vor fi influenţate de costul de producţie din surse neconvenţionale (de şist), de impactul noilor tehnologii în explorarea şi producţia petrolului extras din platourile continentale off-shore în ape de mare adâncime, dar şi de viziunea strategică a ţărilor non membre OPEC şi a altor state - mari producătoare de petrol ca Rusia, Venezuela, sau Ţările Africane (Maroc, Tunisia, Algeria, Egipt, Sudan, Congo şi Ghana).

La scară regională şi europeană, România este cotată în prezent ca fiind o excepţie, datorită atât mix-ului de resurse energetice diversificat şi echilibrat de care dispune cât şi celei mai reduse dependenţe de importuri.

Deşi se poate vorbi de un echilibru pe termen scurt, România se confruntă cu riscuri pe termen mediu şi lung, generate de vulnerabilităţi atât de ordin intern cât şi extern: gradul de epuizare al zăcămintelor de ţiţei aflate în exploatare, rata accelerată a declinului natural şi lipsa investiţiilor în domeniul explorărilor şi a tehnologiilor moderne de recuperare a zăcămintelor.

În ceea ce priveşte societatea noastră, pe termen mediu şi lung, consider că situaţia geopolitică şi raţiunile de securitate energetică vor solicita angrenarea resurselor în definirea Conpet ca jucător strategic regional.

Aşa cum am precizat anterior, cu sprijinul statului român, acţionăm pentru identificarea de noi oportunităţi care să ducă la creşterea gradului de utilizare a SNT.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră despre Fondul Suveran de Investiţii?

Liviu Ilaşi: Înfiinţarea acestui Fond reprezintă o abordare orientată spre creşterea performanţei şi utilizarea eficientă a activelor deţinute de companiile statului, fiind un instrument de capitalizare a companiilor de stat, dar şi de finanţare a proiectelor de ţară, motiv pentru care consider că Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) poate fi un partener valoros atât pentru investitori instituţionali, cât şi pentru fonduri de investiţii sau alţi investitori privaţi.

Chiar dacă pentru ţara noastră FSDI (deţinut 100% de stat) reprezintă o noutate, un astfel de fond a fost un instrument de succes pentru dezvoltarea economică şi socială din alte ţări.

Îmi exprim încrederea că proiectul FSDI, în baza unui management profesionist va funcţiona şi în România, iar Conpet va fi în unul dintre beneficiarii acestui fond pentru proiectele care vizează definirea societăţii noastre ca jucător regional şi european în sfera energetică.

În concluzie, consider că înfiinţarea unui astfel de Fond poate contribui atât la eforturile României de obţinere a statutului de piaţă emergentă pentru piaţa autohtonă de capital prin creşterea lichidităţii pe Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile prin asigurarea surselor financiare de cofinanţare a proiectelor de investiţii.

Reporter: Sunt companii din energie care se plâng de lipsa forţei de muncă sau de îmbătrânirea acesteia. Care este situaţia la Conpet? Aveţi în vedere programe pentru pregătirea noilor generaţii, în vederea asigurării forţei de muncă?

Liviu Ilaşi: Media de vârstă a personalului Conpet este de 48 de ani şi ne bucurăm de avantajul oferit de faptul că 51% din personal are o experienţă de peste 20 de ani în cadrul societăţii. Spun avantaj, întrucât formarea unui specialist în domeniul petrolier presupune ani lungi de studiu, pregătire practică, experienţă şi pasiune.

În ceea ce priveşte pregătirea noilor generaţii, Conpet este angrenată permanent în activităţi de formare profesională care se realizează în baza programelor noastre de formare şi autorizare profesională, ca urmare a desfăşurării unui proces amplu de identificare şi prioritizare a necesităţilor de instruire a resursei umane a societăţii.

Prevedem anual un buget dedicat pregătirii profesionale, având scopul de a menţine şi dezvolta noi competenţe ale personalului şi acordăm, desigur, o atenţie deosebită pregătirii personalului tehnic (mentenanţă şi operaţiuni), în principal, pentru dobândirea de noi abilităţi necesare desfăşurării activităţii de operare a SNT în condiţii optime şi în deplină siguranţă.

Am adoptat, de asemenea, o politică de selecţie şi angajare a celor mai promiţători studenţi ai Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti pentru stagii de practică în cadrul companiei, pentru ca ulterior aceştia să devină angajaţi permanenţi.

Echipa managerială, conducerea executivă, dar mai ales cei peste 1700 salariaţi competenţi, profesionişti şi loiali au făcut ca societatea noastră să aibă rezultate remarcabile în ultimii ani. În anul 2013 am fost admişi la Bursa de Valori Bucureşti, iar pe 3 martie 2017, Conpet S.A., operatorul Sistemului Naţional de Transport al ţiţeiului şi derivatelor prin conducte, a fost inclusă în lista principalilor indici reprezentativi BET şi BET-TR ai Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Este pentru prima dată când s-a luat decizia de extindere a numărului companiilor care fac parte din indicii BET şi BET-TR, de la 10 la 12 companii.

Toate aceste rezultate se traduc prin performanţă, stabilitate economico-financiară, transparenţă, vizibilitate şi interes crescut al investitorilor din pieţele de capital din România şi din străinătate, dar şi al mediului diplomatic şi instituţiilor internaţionale. Recent, am primit vizita unei delegaţii a fondului internaţional de investiţii UTILICO, cel mai mare acţionar străin al Conpet, iar în premieră pentru compania noastră, am avut ca oaspeti şapte ambasadori şi înalţi oficiali din Maroc, Tunisia, Algeria, Egipt, Sudan, Congo şi Ghana, membri ai Grupului Ambasadelor şi Misiunilor Consulare Africane acreditate în România.

Continuăm în spiritul celor trei valori care reprezintă fundamentul companiei noastre: tradiţie, suflet, energie!

Cele trei valori particulare care ne ghidează activitatea au făcut ca astăzi să vorbim despre Conpet ca despre o poveste de succes, începută în anul 1901, care continuă şi se dezvoltă în fiecare zi!