LUCIAN CROITORU: "Creşterea noastră economică depinde de capitalul străin"

Creşterea economică a ţării noastre depinde de capitalul străin, este de părere Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR.

Domnia sa a subliniat, ieri, în cadrul "Foreign Investors Summit 2014", că, în ultimii 25 de ani, eliminând perioada de după 1990, "în care economia a fost represată financiar" şi pe cea cuprinsă între anii 2000-2011, când în ţară a intrat capital masiv, singura perioadă în care economia noastră a funcţionat "pe cont propriu" a fost 2011-2012-2013, în acest timp media creşterii economice fiind de 1,7%. "Această cifră spune mult despre modul în care funcţionează România", ne-a spus Lucian Croitoru, apreciind: "România a început cu optimism anul 2014 în ceea ce priveşte aşteptările de creştere economică. În viziunea mea, creşterea abia dacă va depăşi 1,5%, anul acesta, în România, după avansul de 3,6% de anul trecut. Acest lucru indică, de asemenea, probleme importante în zona euro şi nu numai".

În condiţii de stabilitate macroeconomică, dacă luăm în calcul şi 2015 şi dacă mergem pe estimările FMI - respectiv o creştere a PIB de 2,5% -, media creşterii economice în perioada 2011-2015 nu va trece de 2%.

Singurul mod în care dependenţa economiei noastre de capitalul străin poate să scadă este să producem mai multă finanţare în interior, ne-a mai spus domnul Croitoru, adăugând că dezvoltarea infrastructurii, clarificarea drepturilor de proprietate şi combaterea corupţiei reprezintă principalele provocări ale ţării noastre în vederea obţinerii unei creşteri economice, în următoarea perioadă.

"Din perspectiva unui investitor este important ca România să se concentreze mai mult pe creşterea infrastructurii. Aceasta este cheia îmbunătăţirii productivităţii şi dezvoltării unor noi afaceri în România. Al doilea aspect cheie se referă la clarificarea drepturilor privind proprietatea, aspect important în sprijinirea dorinţei noastre de a institui statul de drept în România. Combaterea corupţiei s-a intensificat, însă continuă să reprezinte o provocare pentru orice autoritate din România", a subliniat Lucian Croitoru.

Consilierul guvernatorului BNR a mai precizat că, pentru acest an, BNR se aşteaptă la o inflaţie de 2%, după performanţa de la finalul anului trecut referitoare la nivelul acestui indicator, când preţurile de consum au înregistrat o creştere de doar 1,5%, faţă de aşteptările de 3-3,5%.

Lucian Croitoru a ţinut să sublinieze că România are nevoie de asigurarea predictibilităţii din punct de vedere al impozitelor, pentru asigurarea unor garanţii "care să fie captive ani la rând".

Referitor la sistemul bancar, reprezentantul Băncii Centrale a menţionat că acesta este bine capitalizat şi că nivelul creditelor neperformante a scăzut de la 22% la 17%, ca urmare a schimbării legislaţiei ce permite băncilor să îşi cureţe bilanţurile.

• Mihai Bogza: "Suntem peste media europeană la nivelul fiscalităţii şi sub media UE la serviciile oferite de stat companiilor"

Ţara noastră se află peste media europeană în ceea ce priveşte nivelul fiscalităţii, în timp ce mediul de afaceri primeşte, din partea statului, servicii la o calitate sub media UE, ne-a spus Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC).

Domnia sa ne-a precizat că România se află în competiţie cu o mulţime de alte destinaţii pentru investiţii străine, nivelul acestui tip de investiţii în ţara noastră fiind mult mai mic decât cel dinainte de criză şi mult mai redus faţă de cel din alte ţări.

Fiscalitatea rămâne una dintre problemele permanente pe agenda mediului de afaceri, potrivit lui Mihai Bogza, care a subliniat, printre altele, nevoia unor muncitori calificaţi pe care să-i producă şcolile profesionale, o parte dintre acestea fiind finanţate din fonduri asigurate de oamenii de afaceri.

România a făcut progrese, în ultimii ani, în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, dar investitorii străini rămân preocupaţi de acest fenomen, atât în sectorul de stat, cât şi în cel privat, având în vedere că taxele neplătite de companiile evazioniste vor fi recuperate de la firmele corecte din punct de vedere fiscal, potrivit domnului Bogza. Preşedintele FIC a declarat că reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României discută lunar cu Guvernul pe marginea problemelor cu care se confruntă investitorii din ţara noastră.

Una dintre problemele semnalate de mediul economic este îmbunătăţirea structurării salariilor în sectorul public, o serie de bugetari fiind plătiţi sub nivelul de responsabilitate şi de pregătire, în opinia lui Mihai Bogza, care a explicat: "Mă refer la doctori, care sunt plătiţi sub nivelul lor şi care au alternativa de a pleca din ţară sau de a primi mită de la pacienţi. De asemenea, vedeţi miniştri plătiţi cu 1.000 de euro, net pe lună, ceea ce este mult mai puţin decât câştigă managerii din sectorul privat, pentru un post care implică o responsabilitate uriaşă şi un volum de muncă uriaş. (...) Cred că structura trebuie schimbată, structura în salarizarea publică, nu majorarea anvelopei salariale, pentru că sectorul privat nu îşi permite să plătească taxe mai mari pentru a acoperi o anvelopă salarială mai mare".

Reprezentantul FIC s-a arătat nemulţumit şi de nivelul scăzut pe care îl înregistrăm în sectorul absorbţiei fondurilor europene.

• Darius Vâlcov: "Lipsa de predictibilitate a taxelor - aspectul cel mai important din domeniul fiscal"

Lipsa de predictibilitate a taxelor reprezintă aspectul cel mai important din domeniul fiscal, este de părere Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru buget.

"Oricât de mari şi de nedrepte ar părea unele taxe şi impozite, aspectul cel mai important, care sunt sigur că vă afectează şi pe dumneavoastră (n.r. oamenii de afaceri), este reprezentat de lipsa de predictibilitate a acestora", a subliniat oficialul.

Domnia sa a subliniat: "Vă supun dezbaterii în perioada următoare mai multe concepte: bugete general consolidate ale statului multianuale, măsuri care să vizeze toleranţa zero faţă de evaziunea fiscală şi munca la negru, dezvoltarea de noi scheme de ajutor de stat pentru construcţia de noi locuinţe, în domeniul turismului sau în domeniul producţiei de filme artistice, reducerea numărului tranzacţiilor cash din economie concomitent cu creşterea numărului tranzacţiilor electronice prin aplicarea de măsuri de relaxare fiscală celor din urmă, definirea exactă a conceptului parteneriatului public privat, stabilirea unor normative de cost pentru categorii de bunuri şi servicii achiziţionate de către stat".

Darius Vâlcov consideră că România a avansat mult în ultima perioadă, având, printre altele, o cotă unică de impozitare a veniturilor de doar 16% şi un CAS redus.

Potrivit ministrului delegat pentru buget, Guvernul promovează mai multe scheme de ajutor de stat, printre care cea în baza căreia se acordă maxim 50% din costurile salariale totale companiilor care creează mai mult de zece locuri de muncă şi maxim 50% celor care au investiţii de minim 10 milioane de euro.