Prin noul Cod de procedură fiscală, statul face "un pas înainte, doi paşi înapoi", din cauză că nu aduce în discuţie "conceptele fundamentale în materie" şi nu urmăreşte "o reaşezare a raporturilor dintre fisc şi contribuabil pe baze noi", susţine avocatul Lucian Tănase (de la casa de avocatură Radu şi Asociaţii SPRL, afiliată EY România), într-un comunicat trimis astăzi redacţiei.
Lucian Tănase apreciază că, deşi la nivel oficial şi în mass-media s-a vorbit despre o rescriere a Codului de procedură fiscală, "modificările recente nu sunt atât de substanţiale încât să putem vorbi de două coduri, unul vechi şi altul nou, cum a fost cazul altor acte normative importante din peisajul legislativ românesc (Codul Civil, Codul de procedură civilă, Legea insolvenţei)".
Potrivit avocatului, raporturile fisc-contribuabil trebuie să aibă "baze noi, moderne şi care să creeze un echilibru între participanţii la procedură fiscală, bineînţeles fără a aduce atingere caracterului de drept public al raportului dintre autoritatea fiscală şi contribuabil.
Domnia sa a comentat: "În principal, cu fiecare modificare a Codului de procedură fiscală, am observat intenţia autorităţilor fiscale de a rezolva pe cale legislativă anumite probleme presante pentru autoritatea fiscală - dar punctuale, rezultate din aplicarea dispoziţiilor anterioare. Un bun exemplu în acest sens este modul în care a evoluat regimul accesoriilor (dobânzi, penalităţi, majorări de întârziere) datorate de contribuabil şi cel datorat de stat contribuabililor, regim ce la nivelul anului 2009 era similar pentru ambele părţi".
Tot în privinţa proiectului de Cod de procedură fiscală, Lucian Tănase subliniază "amploarea modificărilor introduse în defavoarea contribuabilului, modificări ce afectează, dacă mai era nevoie, în mod substanţial drepturile contribuabilului în cadrul procedurii fiscale, precum şi încercarea autorităţii fiscale de a deveni o autoritate de control la nivel naţional al mişcărilor de fonduri între contribuabili".
Noul proiect se mai diferenţiază şi prin încercarea de "fiscalizare" excesivă a unor tipuri de creanţe nefiscale, ce nu ar fi trebuit să facă obiectul unei astfel de proceduri, ajungându-se până în punctul în care creanţe rezultând din raporturi juridice civile să fie suspuse acestui cod, punctează avocatul.
Nu în ultimul rând, potrivit reprezentantului EY, "modul în care acest proiect a fost dezbătut cu mediul de afaceri a lăsat mult de dorit, solicitându-se input într-un termen extrem de scurt, doar pentru a fi ignorat, şi aducând-se modificări de la o versiune la alta, fără a fi discutate în prealabil".