Lulache: "Pe piaţa de capital începe să revină dorinţa de investiţii"

Reporter: Sunteţi sau nu mulţumită de lichiditatea acţiunilor SNN pe BVB?

Daniela Lulache: Da, sunt mulţumită de lichiditatea acţiunilor SNN pe Bursa de Valori, iar includerea Nuclearelectrica în coşul indicelui BET, coş în care sunt incluse companiile cu cel mai ridicat coeficient de lichiditate, este o confirmare a rezultatelor bune.

De asemenea, pe lângă coeficientul de lichiditate al companiei, se ţine cont şi situaţia financiară, interesul participanţilor la piaţă, elemente de ordin juridic şi transparenţă. Evaluarea pozitivă a acestor criterii de eligibilitate şi includerea în indicele BET vin să susţină strategia de management implementată. Includerea Nuclearelectrica şi a altor companii energetice în coşul indicelui BET este un semnal că România are potenţial să devină un jucător regional în domeniul energetic.

Reporter: În ce credeţi că a constat succesul IPO-ului SNN? Care au fost factorii care au determinat suprasubscrierea?

Daniela Lulache: Din experienţa mea cu marii investitori, pot afirma cu certitudine că la baza succesului ratelor de suprasubscriere au stat două criterii: rezultatele în operare care reflectă securitatea nucleară şi predictibilitatea câştigului financiar.

Dacă în cazul investitorilor instituţionali, am văzut reacţia absolut pozitivă faţă de cele două criterii menţionate mai sus, în cazul micilor investitori, suprasubscrierea a fost pentru noi o validare a nivelului de încredere.

Ca efect în piaţă, Nuclearelectrica a dat un semnal pozitiv ca atractivitate investiţională, întărit ulterior şi de oferta Romgaz, iar împreună, o nouă dimensiune de dezvoltare economică prin investiţii pe piaţa de capital, o deschidere care oferă României posibilitatea de a juca economic şi investiţional în regiune, rolul unei noi Polonii.

Urmărind o retrospectivă a anului 2013, pe de o parte, suprasubscrierile au arătat că pe piaţa locală începe să revină dorinţa de investiţii, după îngheţul crizei economice. Pe de altă parte, România a dat un semnal apreciat de investitori prin listarea companiilor de stat, de deschidere spre piaţă şi de reforme structurale.

Deci, 2013 înseamnă o schimbare majoră din acest punct de vedere, valorificarea avantajelor companiilor cu capital majoritar de stat, semnalul clar că România are potenţial de investiţii.

Reporter: Care sunt ţintele de restructurare şi eficientizare a Nuclearelectrica pentru 2014?

Daniela Lulache: Procesul de restructurare şi eficientizare ţine de implementarea standardelor de guvernanţă corporativă. Este un proces complex, bazat pe o analiză atentă a tututor activităţilor din cadrul companiei. Eficientizarea implică o modernizare a proceselor şi activităţilor aferente şi este parte integrantă a strategiei de management.

De asemenea, criteriile de performanţă stabilite reprezintă în acelaşi timp obiective strategice şi o cuantificare realistă a îndeplinirii acestora. La începutul mandatului meu, am promis creşterea profitului companiei şi asta am început să facem, dovadă fiind rezultatul financiar pe trimestrul III: profit net de 75 milioane de euro şi o cifră de afaceri de 323,3 milioane de euro, în condiţiile în care în perioada similară din 2012, societatea înregistrase pierdere.

Îmi doresc ca în 2014 să menţinem şi chiar să creştem rezultatele de operare şi financiare pe care le-am obţinut în 2013, îmi doresc să creştem valoarea acţiunilor şi să dovedim că Nuclearelectrica este într-adevăr o companie competitivă.

Reporter: Cum poate fi contracarat efectul taxei de 1,5% pe construcţiile speciale?

Daniela Lulache: Taxa pe construcţii speciale va avea un impact inerent asupra rezultatului financiar, însă intenţionăm, prin strategia adoptată, să putem absorbi acest impact, cel puţin parţial.

Reporter: Mai exact, ce investiţii mai trebuie să facă Nuclearelectrica post-Fukushima pentru sporirea siguranţei centralei?

Daniela Lulache: Ambele unităţi ale centralei de la Cernavodă au fost proiectate cu o margine de securitate suplimentară pentru a rezista în cazul unor evenimente extreme cum sunt cutremure puternice, inundaţii, pierderea totală a alimentării cu energie electrică şi pierderea totală a ultimei surse de răcire.

Această margine de securitate mai mult decât suficientă în cazul celor mai defavorabile scenarii şi prognoza realistă de creştere financiară au determinat decizia de a investi în cadrul ofertei publice iniţiale din această toamnă. La momentul prezentării ofertei, există o oarecare reticenţă legată de plasarea investiţiilor în domeniul energiei nucleare, iar din punctul meu de vedere, interesul marilor investitori funcţionează ca o confirmare a nivelului înalt de securitate al centralei.

Listarea a mers bine şi am avut investitori pentru că a existat garanţia că Cernavodă respectă toate standardele de siguranţă post-Fukushima şi are prognoze reale de creştere financiară.

Creşterea constantă a măsurilor de securitate nucleară este o tendinţă la nivelul întregii industrii nucleare, Nuclearelectrica nefăcând excepţie. Acestea sunt investiţii strategice, care asigură menţinerea rezultatelor de operare şi, implicit, menţinerea în topurile internaţionale. Acest plan strategic de investiţii se va derula în perioada 2013 - 2023 şi are în vedere lucrări de îmbunătăţiri şi modernizări prin implementarea unor sisteme speciale suplimentare de securitate nucleară, instalaţia de detritiere a apei grele, modernizarea şi extinderea sistemului de protecţie fizică şi continuarea dezvoltării Depozitului intermediar de combustibil ars.

Reporter: Care sunt cauzele întreruperilor neplanificate ale unităţilor de la Cernavodă în acest an?

Daniela Lulache: Reiau explicaţia că aceste opriri neplanificate sunt inerente oricărei industrii productive. Acestea sunt estimate pe baze statistice şi sunt, evident, luate în calcul la stabilirea bugetului de venituri şi cheltuieli.

Trebuie să înţelegem că aceste opriri neplanificate nu reprezintă sub nicio formă un risc pentru securitatea nucleară, personal, populaţie şi mediu, nu ţin de o uzură a echipamentelor sau de probleme ale echipamentelor de bază, majoritatea fiind simple disfuncţionalităţi în sistemele de automatizare sau electrice.

Cauzele sunt diferite, ca de exemplu - defecţiuni apărute la întrerupătorul de la bornele generatorului electric, reparaţii la transformatoarele de evacuare putere, declanşarea unei protecţii la sistemul de control al generatorului electric etc, iar în cazul reducerilor de putere din 2013 - efectuarea unor teste.

Ca rată de apariţie, procentual, opririle neplanificate de la Cernavodă se întâmplă de 3 ori mai rar decât media la nivel mondial.

De asemenea, revin cu explicaţia că fiecare oprire neplanificată este investigată, iar această investigaţie este un proces absolut firesc pentru identificarea cauzelor şi prevenirea reapariţiei.

Reporter: Schimbaţi sau nu strategia de comercializare a energiei pe piaţa liberă, având în vedere contextul actual?

Daniela Lulache: Una dintre priorităţi este profitul şi, implicit, gândim măsuri pentru protejarea şanselor de creştere a profitului. Strategia Nuclearelectrica se face pe baza analizei tuturor tipurilor de risc, aşadar, cu siguranţă, măsurile au în vedere contextul actual de piaţă, dar şi o reevaluare/readaptare în cazul schimbării acestui context.

Pentru că vorbim despre contextul actual de piaţă, personal, aştept cu nerăbdare finalizarea de către OPCOM a unor platforme pentru alte tipuri de tranzacţii care să ofere o mai mare diversitate de vânzare a energiei.

Reporter: Care sunt criteriile de performanţă în funcţie de care sunt bonusaţi angajaţii Nuclearelectrica?

Daniela Lulache: Criteriile de performanţă sunt bazate pe îndeplinirea indicatorilor de performanţă asociaţi fiecărui post şi au în principal în vedere, ţinând cont de complexitatea activităţilor, atingerea şi depăşirea acestor indicatori, creşterea inputului profesional, respectarea termenelor, inovaţie, şi toate acestea cumulate pentru atingerea obiectivelor majore stabilite la nivel de companie.

Evaluarea modului de acordare a bonusurilor trebuie realizată binar: recompensare-stimulare pentru a răspunde tuturor nevoilor angajaţilor, dar, mai ales, pentru a-i responsabiliza în sensul angajării individuale şi colective în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate.

Managementul a fost la începutul unui mandat în care trebuia să dovedească rezultate pentru a cere acelaşi lucru de la toţi angajaţii. Cred că cel mai important este înţelegerea clară, de către toţi angajaţii SNN, de la primul muncitor până la nivel managerial, a responsabilităţii faţă de profitabilitatea companiei.

Reporter: Aţi schimbat sau veţi schimba sistemul de salarizare?

Daniela Lulache: Nu există în acest moment intenţia de schimbare a sistemului de salarizare.

Reporter: Faceţi sau nu concedieri?

Daniela Lulache: Nuclearelectrica urmăreşte să crească profitul, nu să facă concedieri. Din punctul meu de vedere sunt importante două argumente în ceea ce priveşte politica de resurse umane. În primul rând, SNN are specialişti redutabili şi cred că trebuie să creem următoarea generaţie de profesionişti. În al doilea rând, eficientizarea unei companii nu este implicit legată de un număr de concedieri, ci de evaluarea corectă a angajaţilor şi, ulterior, de utilizarea optimă a capacităţii acestora, de omul potrivit, la locul potrivit.

Reporter: Studiile arată că post-Fukushima se construiesc mai multe centrale nucleare. Unde sunt concentrate noile proiecte?

Daniela Lulache: La nivel mondial, energia nucleară se dezvoltă într-un ritm constant, cu peste 60 de unităţi în construcţie în 13 state. Cele mai multe unităţi în construcţie sau planificate sunt în Asia, în ţările cu un ritm economic de creştere rapid şi unul de consum, proporţional, dar există planuri majore pentru noi unităţi în Statele Unite şi în Rusia.

Foarte multe ţări care au deja programe nucleare, Argentina, Armenia, Brazilia, Bulgaria, Canada, China, Franţa, India, Pakistan, Rusia, Coreea de Sud, Africa de Sud, Ucraina, Marea Britanie, SUA au planuri să construiască noi unităţi.

În total, aproximativ 160 de unităţi cu o capacitate de 177.000 MW electrici sunt planificate şi mai mult de 320 de unităţi sunt în fază de propunere. Explicaţia pentru acest trend ascendent rezidă în preocupările pentru securitatea energetică, factori de protecţie a mediului şi raţiuni economice.

În Europa există o dezbatere care opune Germania ,care nu mai susţine dezvoltarea de facilităţi de energie nucleară, cu Marea Britanie, care susţine astfel de proiecte. Cred că în dezbaterea europeană va prevala dezvoltarea capacităţilor energetice nucleare pentru că energia nucleară este sigură şi non-poluantă.

Reporter: Vă mulţumesc!