LUNA IULIE FINANCIARĂ Mandatul lui Isărescu, victoria lui Halep, amnistia fiscală, deficitul bugetar - ecranate de Caracal

Luna iulie a fost fierbinte nu doar în termometre, ci şi în economie, pe scena politică şi în plan social. Deşi a început cu validarea lui Mugur Isărescu pentru a şasea oară în fruntea Băncii Naţionale a României (BNR), a continuat cu câştigarea turneului de la Wimbledon de către Simona Halep şi s-a încheiat cu anunţarea unui deficit bugetar de aproape 2% din PIB în primul semestru, cu adoptarea amnistiei fiscale şi cu anunţarea unor măsuri de austeritate, în mintea fiecăruia dintre noi simbolul lunii iulie a rămas cazul răpirii adolescentei din Caracal, care a ocupat primele locuri în topul ştirilor din mass-media noastră, în ultima săptămână a lunii.

• Mugur Isărescu - la al şaselea mandat de Guvernator al BNR

În primele zile ale lunii iulie, Parlamentul l-a numit pentru a şasea oară pe Mugur Isărescu în funcţia de Guvernator al băncii centrale. Totodată, au fost validaţi şi ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie al BNR: Florin Georgescu (PSD), Leonardo Badea (PSD), Gheorghe Gherghina (PSD), Dan Radu Ruşanu (ALDE), Cristi Popa (USR), Eugen Nicolaescu (PNL), Virgil Stoenescu (PNL) şi Balint Csaba (UDMR).

În ocazie, avocatul Gheorghe Piperea a subliniat că "Mugur Isărescu nu a lăsat pe nimeni să crească la umbra lui", afirmând că alegerile noii conduceri a Băncii Naţionale nu au fost făcute aşa cum ar fi trebuit: "Acestea nu au fost alegeri, pur şi simplu a fost cum a dictat domnul Isărescu. Pe lista aceea nu a intrat nimeni fără ca domnul Isărescu să-şi fi dat acordul, ceea ce este foarte interesant, pentru că pe acea listă se află şi un fost penal. Domnul Ruşanu a fost din categoria aceea «selectă» din care au făcut parte marii corupţi. Este adevărat că acum este achitat şi nu ar trebui să i se atragă niciun fel de consecinţă, dar nu trebuie uitat că foarte multă vreme omul a avut această etichetă pe frunte".

Amintim că fostul şef al ASF Dan Radu Ruşanu a fost arestat preventiv, în anul 2014, timp de patru luni şi a stat în arest la domiciliu alte trei luni în dosarul "Carpatica Asig", fiind acuzat de folosirea influenţei unei persoane care îndeplineşte o funcţie publică, favorizarea făptuitorului şi constituire de grup infracţional organizat. În primă instanţă, fostul şef al ASF a fost achitat, iar în anul 2017, la trei ani de la momentul arestării, decizia de achitare a fost menţinută şi de instanţa supremă.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat, după votul parlamentarilor, că noul Consiliu de Administraţie are mandatul să pregătească intrarea ţării noastre în zona euro, precizând: "Este un consiliu în care se îmbină continuitatea cu noutatea, se îmbină tinereţea cu experienţa şi cred că - uitându-mă la formatul său - acest nou consiliu va depune toate eforturile, va depune întreaga capacitate profesională pentru îndeplinirea mandatului care este încredinţat. Mandatul nostru este stabilit de legile bancare, de legea Băncii Naţionale, dar aş adăuga, aşa cum am spus şi ieri (n.r. marţi) în cadrul comisiilor de specialitate, că avem şi un mandat nou, hotărât prin programul de aderare la zona euro, la care BNR, împreună cu Guvernul, cu reprezentanţii partidelor politice şi cu Academia Română, cu sprijinul Preşedinţiei, a lucrat. Acest mandat nou este pregătirea intrării României în zona euro. Avem un mandat aş spune ambiţios, cu multe provocări, dar ne vom depune întreaga capacitate pentru a-l duce la bună îndeplinire".

Tot la începutul lunii trecute, plenul reunit al Parlamentului i-a validat pe cei cinci noi membri ai Consiliului Fis­cal: Daniel Dăianu, George Georges­cu, Bogdan-Octavian Cozmâncă, Georgiana Camelia Creţan şi Sebastian Bogdan Căpraru. Astfel, Daniel Dăianu a renunţat la funcţia de membru neexecutiv al Consiliului de Administraţie al BNR.

• Măsuri fiscale prea blânde pentru echilibrarea bugetară

În ultima seară din iulie, surse guvernamentale au anunţat că Executivul pregăteşte măsuri fiscale pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat, în condiţiile în care deficitul bugetar s-a adâncit la 19,96 miliarde lei, în primul semestru al acestui an, de la 14,97 miliarde lei - deficitul înregistrat în prima jumătate a anului trecut.

Printre noile reglementări care ar urma să fie aprobate în şedinţa de Guvern de astăzi se numără devansarea creşterii accizelor la ţigarete, accizarea băuturilor răcoritoare cu adaos mare de zahăr, impozitarea pensiilor speciale, reducerea la jumătate a numărului de posturi de secretar de stat, blocarea posturilor vacante de la buget şi abrogarea sporurilor pentru condiţii grele şi vătămătoare.

Economiştii susţin că acestea nu sunt suficiente pentru ca bugetul să se echilibreze. Analistul economic Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din Româ­nia (AAFBR), consideră: "Statul a cheltuit, în primele şase luni ale anului curent, mai mult cu 20 de miliarde de lei decât a încasat, ceea ce înseamnă aproape 2% din PIB (19,96 miliarde lei), faţă de primele cinci luni, când deficitul era de 15 miliarde. S-au adăugat încă 5 miliarde lei într-o singură lună şi, dacă vom continua în acelaşi ritm, deficitul de 20 de miliarde la primele şase luni poate urca lejer la 50 de miliarde, per total an. Dacă luăm în considerare şi impactul legii pensiilor, de 8 miliarde lei, riscăm un deficit de 50-55 miliarde lei pe parcursul anului 2019, în lipsa unor măsuri de ajustare. Este imposibil de acceptat un deficit de peste 5% din PIB într-un an de expansiune, aşa că aceste măsuri sunt necesare, dar cred că sunt prea mici, dacă le raportăm la nevoile bugetare, şi cred că vor urma măsuri mult mai drastice, inclusiv creşteri de taxe".

Pachetul anunţat are măsuri pe zone importante, dar prea blânde, este de părere Iancu Guda, acesta apreciind că "măsurile cu adevărat dure se vor lua după alegeri".

• Guvernul a adoptat amnistia fiscală

Tot în ultima zi a lunii iulie, Guvernul a adoptat Ordonanţa privind amnistia fiscală, fiind propuse două mecanisme alternative eşalonării la plată.

Amnistia fiscală propusă la sfârşitul lunii iunie de ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici, va fi aplicată, fără discriminare, persoanelor fizice, companiilor private şi de stat, organizaţiilor neguvernamentale, instituţiilor publice şi unităţilor administrativ-teritoriale, după cum a anunţat premierul Viorica Dăncilă.

Oficialul a precizat: "Companiile cu capital privat, mixt sau de stat, care au acumulat până la sfârşitul anului trecut, obligaţii bugetare restante de peste 1 milion de lei, pot beneficia, în baza unui plan de restructurare, de o serie de facilităţi fiscale, care să menţină viabilitatea acestora şi repunerea în circuitul economic. În cazul companiilor care au acumulat datorii sub 1 milion de lei până la finalul anului trecut, vor fi anulate penalităţile şi dobânzile, dacă obligaţiile bugetare principale sunt achitate până la 30 noiembrie 2019. În ceea ce priveşte persoanele fizice şi entităţile fără personalitate juridică, se aplică măsura anulării dobânzilor şi penalităţilor indiferent de cuantumul datoriilor acumulate către bugetul de stat, dacă achită obligaţiile principale până la data de 30 noiembrie 2019. Măsura poate fi aplicată şi de către alte autorităţi sau instituţii publice care administrează obligaţii bugetare, precum şi de unităţile administrativ-teritoriale pentru contribuabilii pe care îi administrează. De asemenea, unităţile administrativ-teritoriale care au datorii către bugetul de stat vor beneficia de facilităţi similare dacă îşi achită obligaţiile până la data de 30 noiembrie 2019".

Premierul a menţionat că Guvernul va adopta, ulterior, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, o serie de măsuri prin care vor fi răsplătiţi şi încurajaţi contribuabilii corecţi, care şi-au achitat datoriile la timp.

Eugen Teodorovici a reiterat, recent, că, pentru luarea acestei măsuri, s-a pornit de la problemele cu care se confruntă aproximativ 2700 de companii, care au în total peste 255.000 de locuri de muncă şi 1800 de instituţii publice, inclusiv unităţile administrativ-teritoriale.

• Simona Halep - câştigătoarea turneului de la Wimbledon

Simona Halep a câştigat, în iulie, turneul de la Wimbledon, al doilea grand slam din carieră, după ce a învins-o, în finală, cu scorul de 6-2, 6-2, pe americanca Serena Williams. Câştigătoarea trofeului va primi 2,35 milioane de lire sterline (2,6 milioane de euro) şi 2.000 de puncte WTA. După victoria din finala de la Wimbledon, Simona Halep a intrat în rândul membrilor de onoare al All England Lawn Tennis and Croquet Club, unul dintre cele mai exclusiviste cluburi din lume.

Pentru jucătoarea noastră, turneul acesta reprezintă o trambulină care o ajută să-şi reia urcuşul către prima poziţie în clasamentul WTA, în contextul în care Simona a urcat de pe locul 7 pe locul 4, cu 5.933 puncte, în clasamentul WTA. De asemenea, ea a urcat pe locul 2 în clasamentul pentru Turneul Campioanelor, cu 4.427 puncte.

Performanţa Simonei nu putea fi ratată de oficialităţi, dornice să se agaţe, din nou, de notorietatea unui sportiv. La revenirea în ţară, pe Aeroportul Otopeni, sportiva a fost întâmpinată de miniştri, oficiali, politicieni, oameni din lumea sportului şi admiratori dezinteresaţi.

Preşedintele României Klaus Iohannis a decorat-o pe Halep cu cea mai înaltă distincţie a statului român, Ordinul Naţional «Steaua României» în grad de Cavaler.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a acordat jucătoarei de tenis cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Salonul Sfinţilor Români al Reşedinţei Patriarhale.

Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea de mărci poştale "Simona Halep, Ambasadorul Tenisului Româ­nesc", pentru a onora seria performanţelor jucătoarei de tenis şi, în special, a cuceririi titlului de la Wimbledon din 13 iulie 2019.

• Cazul Caracal

În plină vară, în luna în care cea mai mare parte dintre noi se află în vacanţă, mai exact în ziua de 24 iulie, a explodat cazul de la Caracal, care a ecranat toate evenimentele în desfăşurare. Alexandra Măceşanu, în vârstă de 15 ani, din comuna Dobrosloveni, a dis­părut, în drumul său spre Caracal, fiind răpită de numitul Gheorghe Dincă, care a luat fata la ocazie.

Deşi în 25 iulie minora a sunat de trei ori de la locaţia unde fusese dusă la Serviciul 112, poliţiştii au ajuns la faţa locului abia după 19 ore, moment în care nu au mai găsit-o pe Alexandra. Acest fapt a atras atenţia mass-media şi a autorităţilor de la nivel naţional, ceea ce a urmat fiind un adevărat haos.

În timp ce Gheorghe Dincă a declarat că este autorul a două crime - într-una victimă fiind Alexandra Măceşanu, iar într-alta Luiza Melencu, o tânără de 18 ani dispărută în Caracal în urmă cu patru luni -, au avut loc trei demiteri (Ioan Buda, şeful Poliţiei Române, Silviu Neacşu, prefectul judeţului Olt şi Cristian Voiculescu, şeful IPJ Olt) şi două demisii (Nicolae Moga, ministrul de Interne şi Ionel Vasilca, şeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale).

În 30 iulie, a avut loc şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în care s-a discutat despre cazul de la Caracal. La final, preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut Guvernului ca, până la finalul lunii august, să elaboreze o serie de măsuri, norme şi proceduri de reacţie rapidă, criticând intervenţia autorităţilor în cazul de la Caracal.