LUNA MAI FIANCIARĂ Mai, relaxat

Deşi libertatea nu a fost deplină, totuşi luna trecută a stat sub semnul relaxării măsurilor de protecţie împotriva noului Coronavirus. Fră­mântările politice s-au intensificat, în mai, odată cu pregătirile pentru trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă. În acelaşi timp, au continuat măsurile economice adoptate de autorităţi în contextul pandemiei de Covid 19.

• Banca centrală a scăzut dobânda cheie la 1,75%

Banca Naţională a României (BNR) a redus din nou rata dobânzii de politică monetară, la 1,75% de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie. În cadrul şedinţei de urgenţă a Consiliului de Administraţie care a avut loc în 31 mai, banca centrală a adoptat un pachet de măsuri printre care şi reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an, de la 1,5% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,25% de la 2,5% pe an.

În condiţiile unui deficit de lichiditate pe piaţa monetară, BNR a hotărât continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, cu păstrarea stabilităţii pe piaţa financiară.

• BNR a redus prognoza de inflaţie la 2,8%

Tot în ultima zi a lunii, BNR a anunţat reducerea prognozei de inflaţie pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3% anterior, pentru anul următor banca centrală previzionând o inflaţie în scădere, la 2,5% faţă de prognoza anterioară, de 3,2%.

Potrivit BNR, pe termen scurt, revizuirea ascendentă a presiunilor inflaţioniste vizibile pe segmentul alimentar - atât pe fondul perturbării lanţurilor de distribuţie globale, cât şi al majorării sensibile în context pandemic a cererii de bunuri de uz curent - este de aşteptat să le domine pe cele dezinflaţioniste de la nivelul preţurilor produselor energetice (combustibili şi gazele naturale).

Pe termen mediu, însă, deşi persistă incertitudini cu privire la magnitudinea relativă a şocurilor de ofertă, respectiv a celor de cerere în context pandemic, şi, implicit, la impactul inflaţionist net al acestora, scenariul de bază prevede o corecţie descendentă a ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat, preconizată să se plaseze la finele anului viitor sub ţinta centrală de inflaţie (2,2%).

• Guvernul a atras 3,3 miliarde euro de pe pieţele externe

Guvernul a atras 3,3 miliarde euro de pe pieţele externe de capital, la costuri atractive, în contextul propagării pandemiei Covid-19. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat, la 27 mai, că emisiunea de euroobligaţiuni lansată în data de 19 mai s-a bucurat de un interes "excepţional" din partea investitorilor.

Baza investiţională pentru emisiunea de euroobligaţiuni prin care MFP a atras cele 3,3 miliarde euro din pieţele externe este una diversificată, principalii investitori fiind fonduri mari de active din Vest şi bănci comerciale.

Emisiunea a fost suprasubscrisă, nivelul final al subscrierii fiind de peste 3 ori mai mare decât oferta, la care au participat peste 585 de investitori, câţiva şi din Asia. Nivelul ridicat al cererii este pozitiv pentru statul român, care are cheltuieli suplimentare de cel puţin 120 de miliarde de lei de finanţat în acest an faţă de veniturile estimate, însă vine în contextul în care investitorii încă percep randamente ridicate pentru finanţarea ţării noastre în comparaţie cu Bulgaria sau Grecia, fără a mai menţiona dobânzile negative la care se împrumută economiile vestice. Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,3 miliarde euro cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,793% şi o rată de dobândă de 2,750% pe an, şi 2 miliarde euro cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 3,624% şi o rată de dobândă de 3,624% pe an. Banii au intrat în conturile Trezoreriei marţi, 26 mai.

Pentru maturitatea de zece ani, distribuţia geografică a investitorilor a fost următoarea: Marea Britanie şi Irlanda 35%, SUA 23%, Germania şi Austria 9%, România 8%, CEE (exclusiv România) 6%, Elveţia 5%, Italia 2%, Franţa 2%, restul Europei 7%, Asia 3%.

• MFP a anunţat un deficit bugetar de 2,48%, la patru luni

Ministerul Finanţelor Publice a anunţat, în 27 ale lunii mai, deficitul bugetar aferent primelor patru luni din acest an, respectiv 2,48% (26,82 miliarde lei) din PIB, faţă de 1,1% în perioada similară din 2019. Acesta este cel mai ridicat deficit consemnat pentru primele patru luni dintr-un an din ultimul deceniu, cel puţin. Ministerul de resort susţine că mai mult de jumătate din valoarea deficitului bugetar este generată de sumele acordate mediului economic prin facilităţile fiscale adoptate de Guvern pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 98,21 miliarde lei, în primele patru luni ale anului 2020, în scădere cu 1,3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, reflectând contracţia încasărilor bugetare în martie (-25,1% an/an), ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgenţă.

Cheltuielile bugetare, de 125,03 miliarde lei, au crescut cu 12,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 1,1 puncte procentuale, de la 10,5% la 11,6%.

• Amnistia fiscală - aprobată de Guvern

Guvernul a aprobat, în 8 mai, amnistia fiscală propusă de Ministerul Finanţelor pentru dobânzi, penalităţi şi alte accesorii datorate de firmele care vor achita principalul restanţelor până la data de 15 decembrie 2020, măsură care va sprijini mediul de afaceri lovit de criza COVID-19 şi va avea un efect pozitiv asupra încasărilor bugetare din acest an, conform estimărilor făcute de autorităţi.

Acestea arată că principalele beneficii ale introducerii amnistiei sunt relansarea economiei şi depăşirea unor probleme economice ale contribuabililor, precum şi diminuarea datoriilor acestora. MFP estimează un impact bugetar pozitiv de până la două miliarde lei, iar cei mai mulţi beneficiari sunt din sectorul economic privat.

• Scandal în jurul ASF, în ajunul numirii unei noi conduceri

În jurul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a izbucnit un scandal care a escaladat de-a lungul lunii, ajungând până la cote maxime. Protestele din sectorul asigurărilor, dar şi haosul din piaţa de capital vin pe fondul lipsei de supraveghre, apreciază cei implicaţi. Atât consumatorii de servicii financiare, cât şi sindicaliştii şi patronatele din domeniu, transportatorii, brokerii de asigurări, constatatorii şi lichidatorii de daune, cu toţii s-au revoltat împotriva situaţiei, arătând cu degetul către ASF şi mai ales către modul în care este condusă această instituţie.

La Autoritatea de Supraveghere Financiară este o vraişte totală, lipsesc oamenii capabili, care să reglementeze piaţa şi să protejeze consumatorii, consideră jucătorii din sector, apreciind că la ASF se resimte acut lipsa unui preşedinte, iar problemele grave se acumulează constant, în special în domeniul asigurărilor şi pe piata de capital.

Sursele citate se tem, printre altele, că marii investitori din asigurări îşi vor retrage afacerile din ţara noastră, Autoritatea stând, astfel, pe un mare butoi cu pulbere, care, atunci când va exploda, va produce distrugeri mari, nu doar în industria asigurărilor.

Haosul din piaţa de asigurări şi reasigurări este din ce în ce mai mare de când a plecat Leonardo Badea din funcţia de preşedinte al ASF, spun jucătorii din domeniu, precizând că, în conducerea ASF, nu sunt puşi oameni care să supravegheze piaţa, ci persoane care vin în sprijinul asigurătorilor, nicidecum al consumatorilor care plătesc poliţă obligatorie prin lege. Dacă nu există conducător, nu îşi asumă nimeni responsabilitatea, conchid sursele citate.

În acest context, mai multe organizaţii care fac parte din Grupul Consultativ pentru Protecţia Consumatorilor de servicii financiare non-bancare, organizat pe lângă ASF, au solicitat, într-o scrisoare deschisă transmisă Parlamentului, resetarea activităţii ASF, pornind chiar de la nivelul conducerii acesteia.

Organizaţiile semnatare, care reprezintă atât mediul de business, cât şi sindicatele, consumatorii şi profesioniştii independenţi a căror activitate intră în aria de reglementare a ASF, consideră că instituţia traversează o gravă criză de autoritate şi de leadership, care trebuie depăşită rapid, pentru ca activitatea pe toate cele trei pieţe reglementate şi supravegheate de către ASF (piaţa asigurărilor, piaţa de capital şi piaţa pensiilor private) să se îmbunătăţească substanţial, iar încrederea consumatorilor în diversele lor ipostaze (asiguraţi, investitori de retail, participanţi şi beneficiari de pensii private) să revină la un nivel care să susţină creşterea activităţii pe cele trei pieţe.

Organizaţiile semnatare îl susţin pentru şefia ASF pe senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir, cunoscut pentru promovarea mai multor legi în domeniul bancar. Sursele citate consideră că doar Daniel Zamfir "are un profil care, pe de o parte, este asemănător cu cel al fostului preşedinte ASF, Leonardo Badea, prin prisma experienţei parlamentare în ambele Camere ale Parlamentului, unde a deţinut poziţii de conducere în comisiile de specialitate, iar pe de altă parte a dovedit capacitatea de a dialoga şi de a ţine cont de interesele şi argumentele tuturor părţilor interesate (mediu de business, sindicate, asociaţii de consumatori, profesionişti independenţi etc.), ceea ce creează toate premisele unui mandat de succes la conducerea ASF".

Şi Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) a transmis un vast memoriu Parlamentului, în care şi-a exprimat convingerea că întreaga conducere a Autorităţii pentru Surpaveghere Financiară trebuie demisă din cauza modului defectuos în care îşi desfăşoară activiatea, în detrimentul cetăţenilor, al consumatoilor şi al petenţilor. Documengtul citat arată în special problemele pe care conducerea ASF le-a cauzat transportatorilor din ţara noastră, dar nu sunt neglijate nici celelalte domenii de activitate ale autorităţii.

Memoriul COTAR subliniază: "Împrejurarea că prezentul memoriu tratează în principal disfuncţionalităţile existente pe piaţa asigurărilor RCA nu conduce la concluzia că celelalte domenii aflate sub supravegherea ASF funcţionează în parametrii prevăzuţi de lege. În fapt, toate cele trei domenii aflate în aria de competenţă a ASF - pieţe de capital, asigurări şi pensii private - sunt caracterizate printr-o îngrijorătoare lipsă de organizare şi disciplină, aspect ce poate fi atribuit în mod direct activităţii deficitare a conducerii Autorităţii. În acest sens, menţionăm strict cu titlu exemplificativ blocajele şi conflictele existente în activitatea recentă a SIF-urilor (Societăţi de Investiţii Financiare), pe care ASF s-a dovedit incapabilă să le gestioneze şi care au condus chiar la suspendarea unor operaţiuni de tranzacţionare (a se vedea situaţia SIF Oltenia şi SIF Transilvania)".

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) urmează să fie numit în 17 iunie, când plenul Parlamentului se va reuni pentru a se pronunţa asupra numirilor în mai multe posturi din ASF, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Consiliul Legislativ şi Curtea de Conturi - instituţii subordonate forului legislativ.

La Autoritatea de Supraveghere Financiară urmează să fie numit preşedintele pentru restul de mandat până în noiembrie 2023, post rămas vacant după ce fostul şef al ASF Leonardo Badea a fost numit în conducerea Băncii Naţionale a României (BNR), ca viceguvernator, mandat pe care şi l-a început în data de 11 octombrie 2019.

Amintim că senatorul social-democrat şi-a depus candidatura pentru fotoliul de preşedinte al ASF în luna februarie a acestui an, după ce a fost propus de PSD pentru această funcţie.

Fiecare partid poate veni cu candidaţii săi şi, de asemenea, pe lista aspiranţilor la şefia ASF pot fi şi candidaţi independenţi, ne-a explicat Daniel Zamfir, subliniind că propunerea PNL este Nicu Marcu, vicepreşedinte al Curţii de Conturi. "Unii social-democraţi l-ar dori în fruntea Autorităţii de Supraveghere Financiară pe Ionuţ Mişa, fostul ministru de Finanţe", ne-a mai spus, recent, parlamentarul. În cărţi pentru şefia ASF s-a aflat şi Eugen Teodorovici, fost ministru de Finanţe.

Surse politice apropiate situaţiei ne-au spus,, recent, că liberalii ar fi negociat cu social-democraţii să îl susţină pe Marcu la şefia ASF. "PNL îl va propune pe Marcu pentru funcţia de preşedinte al ASF şi se pare că ar fi negociat cu PSD să îl susţină. Se pare că se vrea ca în locul lui Nicu Marcu la Curtea de Conturi să fie numit Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta, fost ministru al Agriculturii în perioada 2000-2004", ne-au precizat sursele noastre.

De la plecarea lui Leonardo Badea la BNR, interimatul la şefia ASF este asigurat de Doina Dascălu, prim-vicepreşedinte al instituţiei.

• Noua formă a Legii dării în plată - promulgată de Iohannis

Noua Lege pentru darea în plată a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, în 13 mai. Amendamentele aduse formei iniţiale a Legii dării în plată arată:

"Reprezintă criterii alternative de individualizare a impreviziunii următoarele evenimente;

a) pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit;

b) pe durata executării contractului de credit, obligaţia de plată lunară înregistrează o creştere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă".

Clienţii s-au arătat încântaţi de promulgarea textului legislativ, iar avocaţii consideră decizia preşedintelui ţării aproape "o minune".

Avocatul Gheorghe Piperea opinează că noua formă a legii, care prezumă impreviziunea pentru depăşiri excesive ale costurilor creditării, cauzate de dobânzi sau de cursul de schimb valutar, este un adevărat scut în favoarea debitorilor supra-îndatoraţi şi în contra creditorilor financiari abuzivi. Specialistul subliniază: "Ampla notificare de dare în plată îngheaţă efectele contractului, până la renegocierea sau adaptarea judiciară a contractului, în vedrea reducerii poverii debitorului şi a prezervării utilităţii sociale a creditului. Legea se aplică atât creditelor în valută, cât şi creditelor în lei, dar nu se aplică decât creditelor garantate cu imobile cu destinaţie de locuinţă".

Reprezentanţii Asociaţiei CREDERE subliniază că promulgarea Legii DIP reprezintă un moment istoric, acesta fiind cel mai important act normativ de protecţie a consumatorilor.

• Parlamentul a aprobat plafonarea dobânzilor

Textul legislativ care prevede plafonarea dobânzilor a trecut de Parlament, fiind votat, în 6 mai, în plenul Camerei Deputaţilor - for decizional.

Proiectul de lege, iniţiat de senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir, face parte din pachetul de patru acte legislative destinate protecţiei consumatorilor de servicii financiare: Legea pentru protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe (retractul litigios); Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).

Despre conţinutul celor patru legi ne-a vorbit, recent, avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat textele legislative, explicând: "Unul dintre proiecte vizează plafonarea dobânzilor la credite. Am eliminat formula «dobânzi cămătăreşti» pentru că se pare că cei din Consiliul Legislativ au spus că termentul de «cămătăresc» este peiorativ şi atunci i-am spus dobândă excesivă. Proiectul prevede, în principiu, că pentru creditele imobiliare nu poţi lua un credit care să aibă o dobândă mai mare cu mai mult de 3% decât dobânda de refinanţare a BNR. La creditele de consum, adică cele luate pe maxim 5 ani şi care au o valoare de cel mult 20.000 de euro, am pus o limită de 18% a dobânzii, care este maximul de dobândă pe care îl practică fiscul cu contribuabilii. Pentru microcredite, adică împrumuturile luate pe cel mult 90 de zile şi cu o valoare de maxim 3.000 de lei, am pus limitarea la dublul sumei împrumutate".

Principala modificare legislativă este aceea care presupune că, dacă ai împrumutat x lei de la un IFN, vei returna cel mult dublul sumei, evidenţiază reprezentanţii Asociaţiei CREDERE.

Tot în 6 mai a fost declarată neconstituţională, pe motive extrinseci, Legea social democraţilor care presupune amânarea ratelor bancare.

• Politica în luna mai - Kovesi, Dragnea şi prima relaxare

Războiul declanşat pe scena politică la prelungirea stării de urgenţă de coaliţia PSD-ALDE-Pro România-UDMR împotriva Guvernului a continuat şi pe parcursul lunii mai, al cărei început s-a aflat încă sub spectrul declaraţiilor preşedintelui Klaus Iohannis privind Ţinutul Secuiesc. Conflictul dintre cele două tabere s-a întrerupt doar atunci când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Laurei Codruţa Kovesi i-a fost încălcat dreptul la apărare de către fostul ministru de justiţiei, Tudorel Toader şi de cei de la Curtea Constituţională, când Tribunalul Uniunii Europene a stabilit că modul în care au acţionat Oficiul de Luptă Antifraudă şi Comisia Europeană în cazul Tel Drum şi Liviu Dragnea este cel corect şi când Curtea Constituţională a decis că ordonanţele de urgenţă date în 1999 şi 2004 sunt neconstituţionale, în privinţa restricţionării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi în privinţa amenzilor aplicate.

În 4 mai, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat că nu va prelungi starea de urgenţă, că din 15 mai vom intra în stare de alertă şi restricţiile impuse în primele două luni de primăvară pentru combaterea pandemiei Covid-19 vor fi ridicate gradual. În aceeaşi declaraţie, Iohannis şi-a argumentat poziţia de la sfârşitul lunii aprilie împotriva PSD în chestiunea Ţinutului Secuiesc, cu proiectul legislativ de modificare a Codului Administrativ prin care, în localităţile unde o minoritate naţională are minimum 20% din populaţie, limba minorităţii devenea limbă oficială în administraţia publică alături de limba română. Proiectul respectiv a fost respins de Parlament două zile mai târziu, după declaraţia şefului statului.

Nici nu s-au stins ecourile primei relaxări anunţată de preşedintele Iohannis pentru 15 mai, că în 5 mai scena politică şi lumea justiţiei au fost zguduite din temelii de verdictul Curţii Europene a Drepturilor Omului privind cazul Kovesi. Actualul procuror şef al Parchetului European şi-a văzut demersul juridic încununat de succes atunci când magistraţii europeni au stabilit că i s-au încălcat drepturi fundamentale, printre care şi dreptul la apărare, în procedura de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În loc să ascundă capul în nisip, autorii mârşăviei din primăvara lui 2018 - Tudorel Toader, Viorica Dăncilă şi Valer Dorneanu - au încercat să se spele pe mâini de decizia revocării lui Kovesi şi au aruncat responsabilitatea asupra preşedintelui Klaus Iohannis. Ca şi cum ei nu ar fi făcut niciun demers pentru revocare, Curtea Constituţională nu ar fi dat nicio decizie şi lucrurile şi-ar fi urmat făgaşul normal.

Decizia CEDO nu avea să rămână fără ecou, cel puţin în rândul Guvernului. Astfel, la şedinţa Executivului din 7 mai, Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, a precizat că solicită Comisiei de la Veneţia înlocuirea lui Tudorel Toader din calitatea de reprezentant al României în respectiva instituţie, fostul ministru al justiţiei fiind indicat direct în decizia CEDO drept responsabil pentru încălcarea drepturilor procesuale ale fostului procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

• CCR a anulat amenzile din starea de urgenţă, Dragnea a pierdut la Tribunalul Uniunii Europene

În 7 mai, scena politică a fost din nou zguduită de decizia Curţii Constituţionale, care a stabilit că amenzile aplicate în perioada stării de urgenţă sunt neconstituţionale, cum la fel sunt şi ordonanţa de urgenţă a Guvernului prin care erau stabilite şi o parte din dispoziţiile ordonanţelor de urgenţă 1/1999 şi 21/2004 privind situaţiile de urgenţă. Decizia Curţii Constituţionale a deschis posibilitatea tuturor celor care au încălcat restricţiile impuse în timpul stării de urgenţă să conteste la instanţe amenzile primite, magistraţii urmând să anuleze procesele verbale de contravenţie.

Tot în 7 mai, coaliţia PSD-ALDE-Pro România-UDMR declanşa atacul permanent împotriva guvernului PNL, introducând prima moţiune simplă împotriva unui membru al Cabinetului Orban, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu. Pe parcursul lunii a urmat o salbă de moţiuni simple împotriva ministrului Agriculturii, ministrului Educaţiei Naţionale, ministrului de Interne, salbă care va continua şi în luna iunie. Toate moţiunile simple s-au soldat cu demiterea de către Parlament a miniştrilor respectivi, dar cu păstrarea lor în funcţie de către premierul Ludovic Orban.

Luptele politice de la începutul lunii mai au avut drept consecinţă negativă aprobarea cu întârziere de Guvern a proiectului de lege privind reglementările necesare pentru starea de alertă. Deşi Klaus Iohannis a anunţat prima dată în luna aprilie că starea de urgenţă nu va fi prelungită în 15 mai, cu toate că preşedintele a reiterat această declaraţie în 4 mai, Guvernul a aprobat abia în 11 mai, cu patru zile înainte de starea de alertă proiectul legislativ privind măsurile necesare. Proiect care a trecut în trei zile de Parlament, cu mici amendamente, printre care şi noutatea legislativă, atacată în prezent de Avocatul Poporului la Curtea Constituţională, potrivit căreia Legislativul aprobă hotărârea Guvernului privind instituirea stării de alertă, adică un act administrativ.

În 11 mai, ministrul de Interne, Marcel Vela, a emis penultima ordonanţă militară, nr. 11, prin care ridica starea de carantină impusă oraşului Ţăndărei. Ultima ordonanţă militară, 12, a fost emisă două zile mai târziu, în 13 mai, şi principalul punct a fost ridicarea carantinei instituită la sfârşitul lunii martie în municipiul Suceava şi în opt comune aferente. Cele două ordonanţe militare au fost ultimul semnal că vom ieşi din starea de urgenţă şi că pandemia îşi reduce efectele asupra României.

În 12 mai, Tribunalul Uniunii Europene a respins contestaţia formulată de Liviu Dragnea, fostul preşedinte al PSD, împotriva Comisiei Europene şi Oficiului European de Luptă Antifraudă - OLAF. Magistraţii Tribunalului Uniunii Europene au decis că solicitarea lui Dragnea este inadmisibilă şi i-au respins dosarul, obligându-l la plata tuturor cheltuielilor judiciare efectuate de respectiva instanţă în legătură cu cauza dedusă judecăţii. Liviu Dragnea contestase raportul OLAF prin care instituţia europeană a stabilit modul fraudulos în care, din calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a aprobat plata către firma Tel Drum, din fonduri europene, a unor lucrări de asfaltare care nu au fost realizate conform documentelor de achiziţie publică. Prejudiciul constatat de OLAF s-a ridicat la 21 milioane euro. Dosarul respectiv se află în cercetare penală la Direcţia Naţională Anticorupţie.

• Prima relaxare... cu bucluc

În 14 mai, preşedintele Klaus Iohannis anunţa ridicarea stării de urgenţă şi lăsa Guvernului decizia instituirii stării de alertă. Klaus Iohannis a anunţat şi primele măsuri de relaxare: anularea obligativităţii întocmirii declaraţiei pe propria răspundere pentru deplasările în interiorul localităţii, permiterea cu declaraţie a activităţilor în aer liber desfăşurate în afara localităţii, inclusiv efectuarea de trasee turistice montane, redeschiderea activităţii saloanelor de coafură şi frizerie, precum şi a magazinelor care au intrarea direct din stradă, şi redeschiderea parcurilor. În aceeaşi zi, Guvernul aproba instaurarea, începând cu 15 mai a stării de alertă, iar la ora 23:30, ministrul Marcel Vela, ministrul Nelu Tătaru şi secretarul de stat Raed Arafat anunţau măsurile de relaxare la care s-a referit în timpul zilei preşedintele Klaus Iohannis.

Au urmat trei zile în care am avut parte de vid legislativ în privinţa regimului sancţionatoriu din starea de alertă, vid cauzat de întârzierea provocată de guvern în 11 mai cu privire la intrarea în vigoare a legii adoptată de plenul Parlamentului privind starea de alertă.

Abia în 18 mai Guvernul adopta, conform legii 55/2020 aprobată de Parlament, hotărârea privind declararea stării de alertă la nivel naţional pentru următoarele 30 de zile şi măsurile care se aplică pe durata acesteia.

În 20 mai, am avut de-a face cu o premieră parlamentară: Legislativul a aprobat, cu mici modificări, hotărârea emisă de Guvern cu două zile mai devreme. Una dintre modificări prevede obligaţia Guvernului de a furniza gratuit măşti de protecţie către toate persoanele vulnerabile din punct de vedere economic. În aceeaşi zi, Parlamentul a decis să dubleze pentru acest an finanţarea programului IMM Invest, de la 15 miliarde lei la 30 miliarde lei, urmând ca sumele pentru viitorii ani să fie stabilite la începutul fiecărui an bugetar.

În şedinţa Guvernului din 21 mai, la şase zile de la intrarea în starea de alertă, membrii Cabinetului Orban au aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care urmau să acorde gratuit măşti de protecţie pentru peste 2 milioane de cetăţeni, printre aceştia numărându-se şi elevii din anii terminali care începând cu 2 iunie urmează cursurile de pregătire pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat. Procedura respectivă încă nu a fost finalizată deşi au trecut până astăzi trei săptămâni de la instaurarea stării de alertă.

• CFR SA şi CNAIR, oile negre ale lunii mai

În 25 şi 27 mai, două companii de stat au ajuns în atenţia publică în urma dezvăluirilor făcute de membrii Guvernului. Astfel, în 25 mai a fost publicată pe site-ul Guvernului sinteza raportului întocmit de Corpul de Control al premierului Ludovic Orban cu privire la CFR SA şi la starea dezastruoasă în care se găseşte infrastructură feroviară publică din ţara noastră. În raport se specifică faptul că anumite fapte ţin de competenţa organelor de cercetare penală care ar urma să se pronunţe în legătură cu acestea. În 27 mai, la începutul şedinţei de guvern, premierul Ludovic Orban s-a arătat nemulţumit de situaţia lucrărilor la tronsonul de autostradă Lugoj-Deva, de faptul că statul nu a fost apărat în procesul intentat de constructor împotriva Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, din cauza complicităţii cu antreprenorii a unor membri din conducerea companiei publice, fapte care s-ar înscrie sub incidenţa legii penale. De aceea, şeful Guvernului a trimis a doua zi Corpul de Control la CNAIR, urmând ca, după ce va fi finalizat raportul cu privire la toate aspecte constatate, acesta să fie trimis Parchetului.

Penultimul eveniment major pe scena politică din cadrul lunii mai a fost şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, din 27 mai, în care a fost aprobată noua strategie naţională de apărare pentru perioada 2020-2024 şi s-a stabilit programul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2020-2026. Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că noua strategie este una integrată care include toate elementele socio-economice, sanitare şi educaţionale din ţara noastră.

În 28 mai, o nouă decizie avea să tulbure apele politicii româneşti. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, după dezbateri aprinse, a avizat negativ, cu majoritate simplă, proiectul legislativ al Uniunii Salvaţi România privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Decizia CSM nu a fost în concordanţă cu votul exprimat pentru desfiinţarea secţiei speciale de către Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, care a arătat că proiectul USR are probleme de tehnică legislativă, dar acestea pot să fie corectate în comisiile juridice ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. Respingerea de către CSM a desfiinţării Secţiei Speciale a oferit o gură de oxigen liderilor PSD, care au anunţat că, la dezbaterea din Parlament, pentru ei va prima avizul negativ dat de membrii Consiliului.

În aceeaşi zi, 28 mai, Guvernul a aprobat măsurile pentru a doua perioadă de relaxare, care a început la 1 iunie. Printre ele se numără redeschiderea teraselor, redeschiderea muzeelor, bibliotecilor, reluarea competiţiilor sportive, fără spectatori, în aer liber, organizarea în aer liber a spectacolelor cu maximum 500 de spectatori şi cu respectarea măsurilor de protecţie şi igienă, redeschiderea plajelor şi înlăturarea obligativităţii declaraţiei pe propria răspundere la ieşirea din localitate.