LUNA SEPTEMBRIE FINANCIARĂ Kovesi da, Plumb nu, piaţa de capital, CHF şi preţul electricităţii urcă

Luna septembrie s-a scurs sub semnul unei serii de evenimente istorice în plan economic, dar a fost marcată şi de câteva episoade semnificative pe scena politică. În noaptea de 28 a lunii, piaţa noastră de capital a trecut la un alt nivel, România îndeplinind cele nouă criterii FTSE necesare ca să intre în categoria pieţelor emergente secundare, conform schemei de clasificare a ţărilor FTSE.

La acea dată, Romgaz, Banca Transilvania şi BRD - Groupe Societe Generale erau eligibile pentru a intra în indicele FTSE Global All Cap.

"Anunţul FTSE Russell de astăzi (n.r. 28 septembrie) este o decizie istorică pentru România. Piaţa de capital românească intră într-un club mai select al burselor de profil, echivalentă categoriei «investment grade» de care beneficiază ţara noastră în clasificarea agenţiilor de rating şi are acum şansa de a contribui şi mai mult la capitalizarea economiei reale româneşti", a anunţat Ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici.

Conform oficialului, trecerea la statutul de piaţă emergentă se traduce şi prin accesul ţării noastre la fonduri de investiţii de 30 de ori mai mari decât cele alocate pieţelor de frontieră, atragerea de capital străin, creând şi premisele creşterii acţiunilor companiilor cotate la bursa de la Bucureşti.

La evaluarea anuală, Comitetul Consultativ al FTSE a hotărât că piaţa noastră îndeplineşte criteriul lichidităţii, astfel încât să poată susţine investiţii globale considerabile.

Lucian Anghel, Preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB a declarat: "Piaţa de capital locală a avut de trecut peste multe obstacole şi a fost nevoie de timp ca să ajungem unde suntem astăzi. Doar gândiţi-vă că, în urmă cu şase ani, nu existau raportări simultane în limba engleză din partea companiilor listate, iar investitorilor străini le era foarte dificil să înţeleagă în mod clar ce anume se întâmpla în piaţă.

Astăzi avem mecanisme de piaţă noi şi îmbunătăţite, acces facil la piaţă pentru investitori, mediu fiscal favorabil pentru investitorii instituţionali, raportare corporativă transparentă şi calitativă a emitenţilor, dis­ponibilitatea fluxului de informaţii privind piaţa de capital şi legislaţia şi în limba engleză, un cadru de tranzacţionare competitiv, o guvernanţă corporativă îmbunătăţită pentru companiile listate. Acest mediu nou a atras în ultimii ani noi listări de acţiuni şi obligaţiuni".

Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori Bucureşti, suţine că, pentru a putea atinge acest nou statut de piaţă, o serie de procese au fost accelerate şi îmbunătăţite în ultimul an şi jumătate. Domnia sa a adăugat: "Ne dorim să le arătăm partenerilor noştri că facem progrese în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii pieţei. În acest sens, proiectul Contrapărţii Centrale va crea cadrul care va permite o îmbunătăţire semnificativă a lichidităţii. Ţelul nostru pentru următorii zece ani este să dublăm nivelul de reprezentativitate al pieţei în economie de la nivelul actual de 10% la 20% din PIB".

Decizia agenţiei de rating londoneze va intra în vigoare odată cu revizuirea semi-anuală din luna septembrie 2020.

• Situaţie de criză pe piaţa electricităţii

Dacă în piaţa de capital luna septembrie a adus veşti bune, în sectorul energetic lucrurile nu stau la fel de bine. În acest domeniu, ca urmare a lipsei investiţiilor, suntem foarte aproape să ne întoarcem în perioada comunistă, când energia electrică era întreruptă voluntar din lipsa capacităţii de alimentare, după cum afirmă, la unison, specialiştii din piaţa de profil.

Opiniile acestora vin în contextul în care ne aflăm într-o criză a electricităţii, în mai multe zile din luna septembrie importând cantităţi semnificative de energie, la preţuri istorice. Au fost momente în care acestea au atins nivelul de 750 de lei/MWh, pe piaţa spot a bursei OPCOM, şi în contextul în care unul dintre reactoarele de la Cernavodă a fost oprit câteva zile.

"Suntem într-o criză mare şi se preconizează o criză foarte mare în această iarnă", ne-a spus Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. Oficialul ne-a precizat: "Nu se fac investiţii în zona de energie electrică, unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită intempestiv, degeaba funcţionează Hidroelectrica la capacitate maximă, pentru că oricum am importat mai mult decât am exportat şi când era pornit reactorul. Nu ştiu ce vom face la iarnă, iar lipsa de energie electrică din piaţă este clar că se reflectă în preţul energiei, pe PZU (n.r. Piaţa Pentru Ziua Următoare). Nu producem suficientă electricitate, iar la iarnă va fi foarte rău, întrucât capacitatea maximă de import este de 2200 de MWh, iar consumul va fi mult mai mare. Anul trecut, de exemplu, am consumat 11.000 de MWh. În condiţiile în care acum, când nu am ajuns la 8000 MWh consum, importăm, ce vom face la iarnă? În acest moment, scade rezerva din lacurile de acumulare ale Hidroelectrica, din cauză că aceasta produce ca să suplinească cât de cât capacitatea de producţie a Unităţii 1 de la Cernavodă. Astfel, la iarnă, când vom avea cu adevărat nevoie să intre pe vârfurile de consum, Hidroelectrica nu va mai putea produce cât este nevoie. Avem o situaţie tragică în România, cu electricitatea".

Virgil Popescu ne-a explicat că, în situaţia în care vom ajunge să nu mai avem energie electrică suficientă pentru necesarul de consum, există o hotărâre de guvern care spune ce procedură se va aplica, respectiv va fi oprită alimentarea cu electricitate a consumatorilor mari industriali, iar populaţia va avea energie electrică. "Dacă ajungem la o astfel de criză, vom fi într-o suituaţie în care nu am mai fost din perioada comunismului, când se oprea voluntar energia electrică".

• Maxime şi pe piaţa valutară

Valori semnificative au fost înregistrate şi pe piaţa valutară, unde, după mai bine de patru ani şi jumătate de la exlozia francului elveţian (CHF), după repetate proteste ale debitorilor, ample dezbateri în Parlament pe marginea unor proiecte de lege în domeniu, promisiuni ale politicienilor şi băncilor în vederea rezolvării situaţiei celor cu credite în moneda elveţiană, CHF a sărit de valoarea înregistrată în 15 ianuarie 2015.

După ce, în 20 septembrie, un franc elveţian a atins pragul istoric de 4,3319 lei, CHF-ul a continuat să crească la 4,3658 lei în 23 septembrie şi să sară la 4,3757 lei în 25 ale lunii, înregistrând un prag maxim de 4,3806 lei în 27 septembrie, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Amintim că, la jumătatea primei luni a anului 2015, cursul francului elveţian a explodat neaşteptat, după ce Banca Elveţiei a ridicat pragul de 1,2 CHF/Euro impus în 2011. CHF a ajuns, într-un timp destul de scurt, să valoreze mai mult decât dublu faţă de perioada în care era plafonat.

Ulterior, au urmat o serie de manifestări de protest ale debitorilor afectaţi de majorarea ratelor la bănci, aceştia solicitând adoptarea unei legislaţii care să permită conversia în lei a împrumuturilor în CHF, la cursul de acordare a acestora, sau intervenţia băncilor în vederea împărţirii poverii create de creşterea cursului de schimb. Legea conversiei creditelor contractate în franci elveţieni, promovată de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir, a fost declarată, însă, neconstituţională. De asemenea, Curtea Constituţională a Româ­niei s-a pronunţat şi în cazul Legii dării în plată, redactată de avocatul Gheorghe Piperea, care prevede stingerea datoriei odată cu cedarea către bancă a imobilelor puse garanţie în contractele de credit, hotărând că aceste contracte trebuie reechilibrate în acord cu realitatea actuală. În cazul în care instituţiile de credit refuză renegocierea, contractele de credit vor merge în instanţă, unde vor fi reconstruite de către judecător, după ce va fi probată impreviziunea, după cum a decis Curtea Constituţională.

Nu doar francul elveţian a crescut, în ultima perioadă, ci şi moneda europeană - care a ajuns, în ultima zi a lunii, la 4,7511 lei - şi cea americană - maximul fiind atins tot în 30 septembrie, respectiv 4,3488 lei.

• Consiliul UE a votat-o pe Kovesi pentru funcţia de procuror şef european

Veşti bune au venit dinspre Consiliul Uniunii Europene, unde fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi a primit aviz pozitiv de la ambasadorii statelor membre ale UE pentru func­ţia de procuror şef european, fiind aleasă cu 17 voturi din 22.

După alegerile din Consiliul UE, europarlamentarul Siegfried Mureşan a comunicat: "Laura-Codruţa Kovesi a câştigat acum în mod categoric votul pentru poziţia de procuror-şef european în Consiliul Uniunii Europene. Este o victorie categorică. A câştigat dreptatea. A câştigat justiţia. A câştigat România oamenilor cinstiţi"

După ce a fost votată în COREPER ca să deţină funcţia de procuror şef european, Laura Codruţa Kovesi a subliniat că acest vot este o reuşită a tuturor românilor care au susţinut în ultimii ani lupta anticorupţie. Fosta şefă DNA a precizat: "Va trebui să aşteptăm decizia oficială. Cred că este o recunoaştere a activităţii depuse de întreg sistemul de justiţie. În egală măsură cred că este o reuşită a tuturor românilor, care, în ultimii ani, au susţinut lupta anticorupţie şi au apărat statul de drept, în special atunci când au fost momente mai dificile. Cred că a contat şi faptul că eu am obţinut primul loc în urma interviului tehnic, dar cred că acest vot, la fel ca şi cel din Parlamentul European, este un vot de încredere, de susţinere a unei societăţi care a sprijinit justiţia şi valorile europene şi fără ajutorul cărora nici eu nu aş fi reuşit".

• Rovana Plumb, respinsa de Parlamentul European

Dacă Laura Codruţa Kovesi a fost aleasă cu majoritate de voturi pentru funcţia de procuror şef european, Rovana Plumb nu a obţinut susţinerea Parlamentului European, care a respins candidatura acesteia pentru funcţia de comisar european pe trans­porturi, după ce fusese propusă de premierul Viorica Dăncilă.

În ultima zi din lună, comisia juridică a Parlamentului European (JURI) a bătut în cuie ceea ce de fapt votase joi, 26 septembrie: Rovana Plumb nu poate fi comisar european din cauza riscului crescut de conflict de interese.

Împotriva candidaturii Rovanei Plumb au fost 13 voturi, iar în favoarea sa şapte voturi. Avizul Comisiei JURI nu este unul consultativ, ci obligatoriu, astfel că fără el un candidat nu poate ajunge comisar european.

Rovana Plumb a susţinut că decizia este "profund incorectă, contrară Regulamentului de Procedură a Parlamentului European şi eminamente politică" şi a anunţat că se va adresa preşedinţilor Parlamentului European şi Comisiei Europene: "Decizia de astăzi (n.r. 30 septembrie) a Comisiei JURI este una profund incorectă, contrară Regulamentului de Procedură a Parlamentului European şi eminamente politică. Este incorectă pentru că potenţialul conflict de interese, avut în vedere de Comisie în prima fază a evaluărilor, a fost stins definitiv, prin angajamentul meu de a achita creditul conform scrisorii anexate. Comisia a fost informată cu privire la acest aspect, ca urmare a scrisorii trimise de mine către Preşedinta Comisiei JURI, coordonatorilor fiecărui grup politic din Comisia JURI şi tuturor membrilor acestei Comisii".

Ea acuză Comisia JURI că nu a avut interesul să clarifice situaţia, ci să blocheze candidatura României. Plumb susţine că decizia comisiei JURI a fost influenţată de atitudinea preşedintelui Klaus Iohannis, de opoziţia manifestată la candidatura sa de Dacian Cioloş, preşedintele grupului politic Renew Europe (din care face parte şi Lucy Nethsingha, preşedintele comisiei JURI) şi de europarlamentarul liberal Siegfried Mureşan.

Înainte de şedinţa comisiei, Rovana Plumb a trimis o scrisoare referitoare la faptul că a returnat unul dintre cele două împrumuturi care stăteau la baza conflictului de interese. Plumb a menţionat că pentru împrumutul de 800.000 de lei a predat creditorului două apartamente şi a susţinut că, până pe 23 octombrie, urma să stingă şi împrumutul de 800.000 de euro luat de la bancă.

Decizia comisiei JURI s-ar putea răsfrânge asupra rezultatului turului întâi al alegerilor prezidenţiale, deoa­rece o pune într-un con de umbră pe Viorica Dăncilă, care a declarat că o susţine necondiţionat pe Rovana Plumb pentru funcţia de comisar european.

• Teodor Meleşcanu, şeful Senatului

Teodor Meleşcanu, propus de PSD la şefia Senatului, a fost ales, în 9 septembrie, preşedintele acestei camere parlamentare, în cadrul unui al doilea tur de scrutin, obţinând 73 de voturi. Alina Gorghiu (PNL), principala sa contracandidată, a primit 59 de voturi.

Meleşcanu a devenit preşedintele Senatului, după ce Călin Popescu Tăriceanu a părăsit această funcţie.

Traversând numeroase partide politice, pornind de la FDSN şi trecând pe la liberali, PDSR şi ALDE, şi fiind fondatorul Alianţei pentru România, Teodor Meleşcanu are o carieră îndelungată, umbrită de obstrucţiile pe care, în calitate de minis­tru de externe, le-a inventat în calea libertăţii de exprimare a votului din diaspora.

După anunţarea rezultatului final al votului, noul preşedinte al Senatului, Teodor Meleşcanu, a spus că îşi pune experienţa în slujba Parlamentului, pe care vrea să-l facă "o instituţie de elită în sistemul democratic românesc".

• 14 candidaţi la prezidenţiale

Tot luna trecută au fost stabiliţi candidaţii pentru cursa prezidenţială, Biroul Electoral Central (BEC) decizând care sunt candidaţii pentru funcţia de preşedinte al ţării, ce urmează să fie ales la scrutinul din 10 şi 24 noiembrie.

Conform informaţiilor postate pe site-ul BEC, la alegerile din acest an vor participa 14 candidaţi, faţă de 26 de persoane care anunţaseră că se vor înscrie în cursa prezidenţială. Cele 14 candidaturi acceptate de BEC sunt Klaus Iohannis(PNL), Viorica Dăncilă (PSD), Dan Barna (Alianţa USR PLUS), Kelemen Hunor (UDMR), Mircea Diaconu (Alianţa Electorală Un Om), Viorel Cataramă (Dreapata Liberală), Ramona Bruyn­seels (PPUSL), Cătălin Ivan (ADN), Theodor Paleologu (PMP), Bogdan Stanoevici (independent), John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română), Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie), Alexandru Cumpănaşu (independent), Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc).

Biroul Electoral Central a precizat că are suspiciuni cu privire la numărul de semnături strânse de o parte dintre cei 14 candidaţi validaţi. Legea prevede că fiecare candidat trebuie să depună 200.000 de semnături de susţinere, iar BEC susţine că în cazul a opt dintre candidaţi semnăturile mai multor susţinători sunt similare, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la numărul semnăturilor valabile depuse.

Pentru a risipi orice suspiciune, BEC a decis ca dosarele candidaţilor Alexandru Cumpănaşu, Viorel Cataramă, Bogdan Stanoevici, Cătălin Ivan, Sebastian Popescu, Ninel Peia, Bobby Păunescu, Miron Cozma şi Maria Minea, să fie trimise organelor de urmărire penală care să verifice împrejurările de fapt cu privire la săvârşirea infracţiunilor de fals în declaraţii. BEC arată că, în conformitate cu considerentele deciziei nr. 4/22.09.2019 a Curţii Constituţionale, prezumţia de veridicitate a semnăturii se poate face numai prin constatarea falsului, în condiţiile prevăzute de legea penală.

• Dăncilă şi Teodorovici - vizită de lucru în SUA

În săptămâna 22-28 septembrie, premierul Viorica Dăncilă şi minis­trul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici au făcut o vizită în SUA.

După întoarcerea din America, primul ministrul a declarat că, spre deosebire de preşedintele Klaus Iohannis şi de liderul USR Dan Barna, domnia sa nu a mers în Statele Unite ale Americii să facă poze sau să lanseze cărţi: "Am avut, după cum ştiţi, o vizită de lucru în SUA. Un demers pe care unii s-au străduit foarte tare să îl minimizeze şi să îl deprecieze. Am văzut comparaţii între vizitele celor trei candidaţi la prezidenţiale şi cred că este esenţial să facem foarte clare nişte aspecte. Spre deosebire de domnii Iohannis şi Barna, eu nu m-am dus în SUA să fac poze sau să lansez cărţi. Eu am avut o vizită de lucru, nu o deplasare de campanie. Am semnat cu Banca Mondială acordul destinat creşterii accesului cetăţenilor la servicii de asistenţă medicală primară. Este un program ce va aduce beneficii reale pacienţilor din România. A fost semnat Memorandumul de înţelegere între Guvernele României şi Statelor Unite privind cooperarea în domeniul nuclear civil - angajament în concordanţă cu Parteneriatul strategic pe care îl avem cu SUA. Am avut o întrevedere cu secretarul general adjunct al ONU pentru a discuta importanţa şi rolul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi a consolida poziţia României de centru regional în interiorul Comisiei Economice ONU pentru Europa".

Viorica Dăncilă a adăugat că, în cadrul aceleiaşi vizite, a mai avut întâlniri cu reprezentanţii comunităţii de români din SUA, cu care a dis­cutat despre programele Guvernului pentru diaspora şi antreprenori, dar şi despre măsurile luate pentru buna organizare a alegerilor.