Mai puţin de jumătate din ţările OCDE interzic donaţiile anonime pentru finanţare politică

Mai puţin de jumătate din ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) interzic donaţiile anonime pentru finanţare politică, potrivit datelor publicate în raportul Anticorupţie şi integritate - Perspective 2024, publicat de OCDE, relatează statista.com.

Conform raportului, problema donaţiilor străine este că acestea pot "influenţa în mod nejustificat candidaţii şi partidele politice şi pot duce la suprareprezentarea intereselor actorilor străini în instituţiile publice, mai degrabă decât interesul public intern". Din acest motiv, OCDE recomandă transparenţa şi trasabilitatea fondurilor destinate sectorului politic.

Sursa menţionează că donaţiile de la companiile deţinute public sau de la cele de stat pot "estompa linia dintre public şi privat, şi pot denatura acordurile-cadru de guvernare între firmele de stat şi stat", inclusiv pot duce la "deturnarea necorespunzătoare a fondurilor publice" şi generează ideea că donaţiile sunt făcute în schimbul susţinerii politice. În plus, conform sursei citate, în baza donaţiilor anonime, donatorii pot ocoli regulile.

Interdicţiile privind contribuţiile către partide politice din state sau companii străine sunt comune pentru majoritatea ţărilor OCDE. Numai Grecia, Australia, Danemarca şi Suedia nu au această regulă. Între timp, Elveţia, Irlanda, Ţările de Jos, Australia, Danemarca şi Suedia se remarcă pentru că nu au interzis finanţarea de la companiile deţinute public.

• Premierul Marcel Ciolacu: "Pentru România, aderarea la OCDE este principalul proiect de ţară"

Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a avut luna trecută o întrevedere cu Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann, şi a găzduit, la Palatul Victoria, evenimentul de lansare a Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de OCDE. Oficialul român a declarat la acel moment, conform gov.ro: "Pentru România, aderarea la OCDE este principalul proiect de ţară, pe care îl tratăm cu deplină responsabilitate şi angajament. Acest statut va însemna o viaţă mai bună pentru fiecare român, dar şi investiţii mai multe, vizibilitate crescută a ţării noastre pe harta economică internaţională şi o administraţie mai performantă. Avem un program de guvernare axat pe modernizarea economică şi socială a ţării. Vrem dezvoltarea infrastructurii, creşterea productivităţii şi competitivităţii, locuri de muncă, sisteme de sănătate şi educaţie performante, precum şi promovarea energiei verzi şi mă bucur să constat că aceste obiective sunt corelate cu recomandările din studiul economic".

Prim-ministrul a reafirmat angajamentul Guvernului faţă de implementarea recomandărilor din studiul economic al OCDE, cu atât mai mult cu cât acestea au o legătură foarte strânsă cu reformele asumate prin PNRR, precizând: "Implementarea PNRR va contribui semnificativ la progresul către aderarea României la OCDE. Îmi doresc să atingem cu toţii această bornă istorică pentru România. În 2026, OCDE va publica un nou studiu economic pentru ţara noastră şi vreau ca acesta să fie anul aderării noastre la organizaţie".

La rândul său, Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann, a afirmat: "Reformele României au un ritm bun, sunteţi pe calea cea bună pentru a vă alinia standardelor de trai ale celorlalte ţări membre OCDE. Vă sprijinim în eforturile dumneavoastră şi suntem bucuroşi să continuăm colaborarea cu Guvernul României, atât acum, cât şi în viitor pentru a vă susţinem în obţinerea celor mai bune rezultate pentru poporul dumneavoastră".

Studiul Economic pentru România 2024 include o analiză macroeconomică a politicilor structurale, precum şi un capitol special dedicat decarbonizării economiei.

OCDE previzionează o creştere a PIB-ului real al României cu 3,1% în 2024 şi cu 3,3% anul viitor, şi remarcă creşterea constantă a activităţii, în ciuda crizei energetice. Sunt apreciate noile iniţiative implementate pentru eliminarea lacunelor fiscale, consolidarea aplicării legii şi indicatorii sănătoşi ai sectorului bancar.

În domeniul social, studiul menţionează semnele de relaxare pe piaţa muncii şi faptul că majorarea pensiilor va consolida veniturile gospodăriilor.

Acest capitol include şi o serie de recomandări ale OCDE, printre care continuarea reducerii deficitului bugetar, a consolidării bugetare, stabilirea unui plan de consolidare fiscală pe termen mediu pentru a garanta sustenabilitatea finanţelor publice şi continuarea eforturilor de modernizare a administraţiei fiscale. Continuarea implementării rapide şi eficiente a fondurilor UE pentru a stimula productivitatea şi a creşte nivelul de trai reprezintă o altă recomandare a Organizaţiei.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului de afaceri, studiul economic punctează reformele în curs care sprijină investiţiile (inclusiv prin simplificarea procedurilor şi înfiinţarea unei noi Bănci de Investiţii şi Dezvoltare care ajută întreprinderile mici să obţină împrumuturi) şi contribuie la consolidarea guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat.

OCDE recomandă, între altele, continuarea implementării noilor reglementări menite să consolideze guvernanţa corporativă, asigurarea unei guvernanţe puternice şi a unei evaluări regulate a Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, sprijinirea în continuare a DNA prin abordarea deficienţelor de personal, precum şi promovarea eficienţei pieţei, educaţia financiară şi incluziunea pentru a stimula investiţiile şi a deschide mai multe oportunităţi economice.

În ceea ce priveşte sectorul social, este remarcată contribuţia fondurilor europene la îmbunătăţirea facilităţilor educaţionale şi susţinerea politicilor de reducere a riscurilor de abandon şcolar timpuriu. Creşterea vârstei de pensionare pentru femei, în conformitate cu noua Lege a Pensiilor, se preconizează că va contribui la creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă pentru femei.

OCDE recomandă continuarea consolidării sistemului de protecţie socială şi a direcţionării resurselor către formarea cadrelor didactice, sprijinirea şcolilor şi către investiţii în echipamente IT pentru şcoli. De asemenea, este evidenţiată importanţa sprijinului pentru ocuparea forţei de muncă feminine şi valorificarea potenţialului de capital uman al României, precum şi asigurarea unui acces mai bun la servicii de îngrijire a copiilor şi educaţionale.

Decarbonizarea economiei României este un capitol substanţial al raportului economic. În document sunt remarcate îmbunătăţirea capacităţii de gestionare a riscurilor de dezastre şi faptul că investiţiile planificate vor consolida rezilienţa la dezastre naturale, cum sunt inundaţiile.

De asemenea, este punctat faptul că schimbarea structurală din ultimele trei decenii a dus la reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar o parte semnificativă a energiei electrice provine din surse regenerabile şi nucleare (60% în 2022). Şi la acest capitol OCDE face o serie de recomandări, precum prioritizarea dezvoltării cadrului instituţional pentru implementarea eficientă a politicii climatice, modernizarea reţelelor electrice, investiţii în sisteme integrate de mobilitate urbană, centrate pe transportul public şi modalităţi alternative de transport, asigurarea unui sprijin eficient pentru renovarea locuinţelor, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa energetică, îmbunătăţirea capacităţii de gestionare a riscurilor la dezastre şi integrarea riscurilor legate de climă în strategiile de planificare şi investiţii.