Manole Toader: "Trebuie să declar lunar la Fisc cât vin beau cu nevasta"

Până acum, ţăranii care făceau vin să aibă de Sărbători sau să-i cinstească pe cei ce le calcă pragul ori pentru vreun parastas, aveau grija, începând de primăvara devreme şi până iarna târziu, să taie via, s-o lege, s-o sape, s-o stropeas­că, s-o culeagă, să tragă vinul în sticle şi apoi să-l consume. Acum, pes­te toate acestea, oamenii de la sat care n-au nicio treabă cu comercializarea vinului produs în gospodăria lor, trebuie să ţină cont cât vin au băut şi după aceea să se urce în autobuz, au, n-au bani de bilet, şi să meargă în Capitala de judeţ, la Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale, să dea socoteală şi semnătură, ori să pună degetul dacă nu ştiu să scrie, pentru cantitatea de vin consumată în curte. Şi n-au decât să facă acest lucru, pentru că, altfel, vor fi amendaţi, potrivit normelor noului Cod Fiscal, care pare să nu fi uitat pe nimeni, afectând până şi ultimul mic producător de vin.

• Vinzi, nu vinzi, declari

Manole Toader, preşedintele Federaţiei Viticultorilor Vrânceni, ne-a spus că "sunt controale de la vamă să vadă" ce producţie are şi cât a băut: "Trebuie să mă duc să declar lunar cât vin am băut cu nevasta". Domnia sa ne-a mai precizat că, potrivit legii, toţi cei care fac vin, indiferent ce cantitate au produs şi chiar dacă nu comercializează vinul, sunt obligaţi să-şi declare stocurile de vin: "Dacă o femeie bă­trână duce o sticlă de vin la biserică, trebuie să meargă s-o declare la vamă".

Într-adevăr, reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) ne-au precizat că antrepozitarii autorizaţi pentru producţie şi pentru depozitare au obligaţia ca, lunar, până la data de 15, inclusiv, să transmită on-line la autoritatea vamală teritorială o situaţie, care să conţină informaţii cu privire la produsele accizabile, pentru luna precedentă.

Gospodăriile individuale care produc vinuri pentru consumul propriu au obligaţia, de asemenea, să depună, până la data de 15 ianuarie a anului următor celui în care produc, o declaraţie la autoritatea vamală teritorială în raza căreia îşi au domiciliul.

La rândul lor, micii producători de vinuri liniştite au obligaţia ca în fiecare an să depună, semestrial, până la data de 15 inclusiv a lunii imediat următoare semestrului, la autoritatea vamală teritorială, o declaraţie privind cantitatea de vinuri liniştite produsă, precum şi cantităţile de vinuri comercializate în perioada de raportare. În cazul în care în timpul anului micul producător de vinuri liniştite înregistrează o producţie mai mare de 1.000 hectolitri de vin şi doreşte să continue această activitate, este obligat ca în termen de 15 zile de la data înregistrării acestui fapt să depună cerere de autorizare ca antrepozitar autorizat. Până la obţinerea autorizaţiei, producătorul poate desfăşura numai activitate de producţie, dar nu şi de comercializare, după cum ne-au precizat reprezentanţii ANAF. Legea prevede, de asemenea, că, după obţinerea autorizaţiei de antrepozit fiscal, indiferent de producţia realizată în perioada următoare, producătorul nu mai poate reveni la statutul de mic producător de vinuri liniştite. "Autoritatea vamală poate efectua controale inopinate ori de câte ori există indicii privind diminuarea impozitelor şi taxelor, dacă nu au fost depuse declaraţiile fiscale în interiorul termenului de prescripţie sau dacă nu au fost îndeplinite obligaţiile de plată a impozitelor şi taxelor", potrivit ANAF.

• Informatori fără voie

"Pe noi, care avem antrepozite, ne-a transformat fără să vrem în informatori, mai rău ca pe timpul lui Ceauşescu", ne-a declarat, revoltat, Manole Toader, explicând: "Ţăranii care au o cantitate mai redusă de struguri şi nu au zdrobitoare, teascuri, locuri speciale de depozitare etc. ne roagă pe noi să facem vinul sau să-l depozităm până la nuntă sau parastas sau pentru vreun alt eveniment pentru care şi-l păstrează. Iar eu sunt obligat să mă duc să-l pârăsc, să le spun la ce oră au adus strugurii, ce culoare are vinul, care este cantitatea...".

Referitor la acest lucru, legea impune antrepozitelor fiscale care produc vinuri în sistem de prestări servicii pentru consumul propriu al unei gospodării individuale din recolta proprie sau pentru persoane juridice care deţin în proprietate suprafeţe viticole, ca, lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei de raportare, să comunice autorităţii vamale teritoriale în raza căreia îşi au domiciliul membrii gospodăriilor individuale informaţiile cu privire la numele gospodăriei individuale/persoanei juridice, cantitatea de struguri dată pentru prelucrare, cantitatea de vin rezultată, cantitatea de vin preluată, data preluării, numele şi semnătura persoanei care a preluat vinul.

• Controverse pe marginea antrepozitelor fiscale

Totodată, domnul Toader s-a plâns de faptul că producătorii particulari nu-şi mai pot vinde marfa decât dacă sunt înscrişi într-un antrepozit fiscal, "ceea ce înseamnă să plătim autorizaţii, contabil, să ne facem sediu, să plătim o grămadă de taxe şi impozite, iar ţăranii care produc vin nu-şi permit acest lucru. Stăm cu vinul în butoaie de 6-7 ani, vine toamna şi nu avem unde să depozităm noua producţie. Suntem disperaţi". Domnia sa ne-a precizat că are în cramă 240.000 de litri de vin pe care nu-i poate vinde, pentru că nu este persoană juridică, în total în Vrancea fiind circa 100.000 de litri de vin nevânduţi.

În acest sens, Cornel Dicu, director în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) ne-a spus că, potrivit Codului Fiscal, comerţul cu produse accizabile se face dintr-un antrepozit fiscal, ceea ce reprezintă "un spaţiu autorizat pentru producţie, depozitare şi comercializare. Astfel, cei care vând vin, în cazul nostru, sunt obligaţi să existe în acest antrepozit fiscal, însă procedura este foarte grea şi costisitoare, este multă birocraţie, alergătură, totul trebuie înregistrat şi facturat".

Daniel Ionescu, doctor în economie, este de părere că reglementările în vigoare încalcă Codul Comercial, care prevede, la articolul cinci, că vânzarea produselor pe care proprietarul le-a obţinut după terenul său nu reprezintă act de comerţ. Potrivit domnului Ionescu, acest act nu ar trebui impozitat. De aceea, domnia sa a întocmit un proiect pentru modificarea legislaţiei în domeniu. Propunerea legislativă a primit avizul de legalitate de la Consiliul Legislativ, nefiind, însă, aprobată, până în prezent.

De altă părere este avocatul Gheorghe Piperea, care ne-a precizat că, dacă operaţiunea de vânzare a unui produs realizat pe terenul propriu nu este act de comerţ, nu înseamnă că aceasta este netaxabilă: "Orice fel de produse, procese ori activităţi sunt taxabile, fie că sunt ele acte de comerţ, acte civile sau de altă natură. Impozitele şi taxele se stabilesc în funcţie de nişte fapte". De asemenea, domnia sa ne-a explicat că, în comparaţie cu alte legi, Codul Fiscal este o normă specială care derogă de la cele generale din Codul Comercial: "Legile speciale se aplică cu prioritate, fiind mai presus decât legile generale", a conchis domnia sa.

• Amenzi

Producătorii de vin care contravin normelor legislative ce vizează produsele accizabile sunt sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 20.000 şi 100.000 de lei, precum şi, după caz, cu confiscarea produselor sau a sumelor rezultate din vânzarea acestora, confiscarea cisternelor, recipientelor şi a mijloacelor de transport utilizate, oprirea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1-3 luni, precum şi cu stoparea activităţii de producţie a produselor accizabile, prin sigilarea instalaţiei, în cazul producătorilor.