Marea Britanie discută cu aliaţii săi echiparea Moldovei la standardul NATO

Regatul Unit a început discuţiile cu aliaţii săi internaţionali cu privire la trimiterea de armament modern în Republica Moldova pentru a o proteja de Rusia, a dezvăluit Ministrul de externe britanic Liz Truss. "Aş vrea să văd Moldova echipată la standardul NATO. Aceasta este o discuţie pe care o avem cu aliaţii noştri", a declarat Truss într-un interviu pentru Telegraph, conform Hotnews. "Putin a fost absolut clar cu privire la ambiţiile sale de a crea o Rusie mai mare - şi doar pentru că încercările sale de a cuceri Kievul nu au avut succes nu înseamnă că a abandonat aceste ambiţii", a continuat oficialul britanic, adăugând: "Cum ne asigurăm că Ucraina este permanent capabilă să se apere singură şi cum garantăm că acest lucru se întâmplă? La asta lucrăm în acest moment. Şi acest lucru este valabil şi pentru alte state vulnerabile, cum ar fi Moldova. Pentru că, din nou, ameninţarea este mai amplă din partea Rusiei, trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că acestea sunt echipate la standardele NATO".

Dacă planurile lui Truss vor fi adoptate, atunci membrii NATO vor furniza Moldovei armament modern, înlocuind echipamentul din epoca sovietică, şi vor instrui soldaţii cum să îl folosească.

Declaraţiile lui Truss vin după ce, săptămâna trecută, un oficial american de rang înalt a fost la Chişinău şi a spus că Statele Unite ale Americii susţin aspiraţiile euroatlantice ale ţării şi pledează pentru lărgirea şi aprofundarea cooperării militare cu Republica Moldova.

Tot zilele trecute, Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, a avut un discurs istoric în Parlamentul European, unde a cerut să se acorde ţării sale statutul de stat candidat la aderarea la UE.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus, joi, că vrea ca Uniunea Europeană să emită un aviz rapid la solicitarea Moldovei.

La începutul acestei luni s-au amplificat temerile că Moldova ar putea fi atrasă în conflictul din Ucraina. Săptămâna trecută, ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a declarat că există elemente interne în regiunea separatistă pro-rusă din Moldova care încearcă să destabilizeze zona şi să alimenteze tensiunile, în timp ce ţara sa îşi continuă eforturile de aderare la Uniunea Europeană.

• Zelenski: Îndemnăm ţările partenere să recunoască legal că Rusia trebuie să fie făcută responsabilă financiar pentru crimele pe care le-a comis

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a îndemnat statele partenere să semneze un acord şi să creeze un mecanism prin care bunurile şi fondurile ruseşti aflate sub jurisdicţia lor să poată fi confiscate pentru a fi folosite la oferirea de compensaţii celor afectaţi de război. "Şi Rusia ar simţi adevărata greutate a fiecărei rachete, a fiecărei bombe, a fiecărui proiectil pe care l-a tras spre noi", a adăugat oficialul ucrainean. Zelenski a afirmat, în mesajul transmis vineri noapte, că în ziua precedentă au avut loc atacuri cu rachete ale armatei ruse în regiunea Harkov, iar în oraşul Lozova a fost distrusă o casă de cultură. El a adăugat că invadatorii au lovit regiunile Odesa, Poltava, Jitomîr, au continuat încercările de a ataca Donbas, "au distrus complet Rubijne, Volnovaha, exact ca la Mariupol" şi înceară să facă la fel cu Sievierodoneţk şi alte oraşe.

Conform acestuia, în compensaţie, banii ruseşti ar trebui să ajungă la fiecare persoană, familie, afacere afectată.

Zelenski a menţionat că a discutat despre responsabilitatea Rusiei pentru acest război cu reprezentanţi ai Parlamentului Irlandei care s-au aflat la Kiev.

Războiul din Ucraina nu poate fi încheiat decât prin mijloace "diplomatice", a asigurat sâmbătă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce negocierile dintre Moscova şi Kiev sunt în impas, informează France Presse, conform Agerpres.

"Războiul va fi sângeros, vor fi lupte, dar se va încheia definitiv prin diplomaţie. Cu siguranţă vor avea loc discuţii între Ucraina şi Rusia. Nu ştiu în ce format: cu intermediari, fără ei, într-un cerc mai larg, la nivel prezidenţial", a declarat el.

Rezultatele acestor discuţii - al căror subiect poate varia "în funcţie de momentul întâlnirii" - trebuie să fie "corecte" pentru Ucraina, a subliniat preşedintele.

Referindu-se la un document privind garanţiile de securitate ale Ucrainei, el a afirmat că acesta va fi semnat de "prietenii şi partenerii Ucrainei, fără Rusia", în timp ce în paralel va avea loc "o discuţie bilaterală cu Rusia".

El a amintit că a pus o condiţie sine qua non pentru continuarea discuţiilor - ca soldaţii ucraineni retraşi în vastul complex metalurgic Azovstal din Mariupol, în sud-estul Ucrainei, să nu fie ucişi de armata rusă. Trupele ruse "au dat posibilitatea, au găsit o modalitate ca aceste persoane să iasă în viaţă" din Azovstal, a notat el. "Cel mai important lucru pentru mine este să salvez cât mai mulţi oameni şi militari".

La 17 mai, un consilier al preşedintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, a indicat că discuţiile dintre Moscova şi Kiev sunt "în pauză", considerând că Moscova nu arată nicio "înţelegere" a situaţiei.

Mai multe întâlniri au avut loc între cele două tabere dar nu au dat rezultate concrete.

Ultima întâlnire dintre şefii delegaţiilor - Vladimir Medinski de partea rusă şi David Arakhamia pentru Ucraina - datează din 22 aprilie, potrivit agenţiilor de presă ruse.

• Biden a semnat legea ce prevede acordarea unui pachet de 40 miliarde dolari Ucrainei

Preşedintele american Joe Biden a semnat legea adoptată joi de Congres ce prevede acordarea unui pachet de 40 de miliarde de dolari pentru efortul de război al Ucrainei împotriva Rusiei, a anunţat sâmbătă Casa Albă, citată de France Presse şi Reuters. Biden a semnat acest text în timpul vizitei sale oficiale în Coreea de Sud, potrivit Agerpres. Legea include şase miliarde de dolari pentru a permite Ucrainei să se echipeze cu vehicule blindate şi să îşi întărească apărarea antiaeriană.

Uniunea Europeană a virat 600 de milioane de euro Ucrainei, ca parte a unui program de asistenţă financiară, a anunţat premierul ucrainean Denîs Şmîhal pe contul de Twitter, potrivit Reuters.

• Germania va livra Ucrainei primele 15 tancuri antiaeriene de tip Gepard în luna iulie

Germania va livra Ucrainei primele 15 tancuri antiaeriene de tip Gepard în luna iulie, a confirmat un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării, relatează The Guardian. În luna aprilie, Germania a anunţat că va furniza pentru prima dată Ucrainei arme grele, şi anume tancuri de apărare antiaeriană Leopard, după ce iniţial a fost criticată că nu a trimis armament greu Kievului. De atunci, Berlinul a promis că va trimite Kievului şi şapte obuziere autopropulsate şi a început să antreneze trupele ucrainene să înveţe să le utilizeze.

• Putin avertizează în privinţa numărului crescut de atacuri cibernetice organizate de "structuri de stat" străine împotriva Rusiei şi promite consolidarea securităţii cibernetice

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, vineri, că numărul atacurilor cibernetice asupra Rusiei organizate de către "structuri de stat" străine a crescut, iar Moscova va trebui să îşi consolideze securitatea cibernetică prin reducerea riscului de a utiliza software şi hardware străin, relatează Reuters.

"Se fac încercări intenţionate în vederea dezactivării resurselor de internet ale infrastructurii informaţionale critice a Rusiei", a afirmat liderul rus Putin. Putin a instruit Guvernul rus să evalueze măsurile luate de ţările din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) care restricţionează comerţul cu Moscova, se arată într-un document publicat pe site-ul Kremlinului.

Vladimir Putin a declarat, în aprilie, că restricţiile "ilegale" impuse companiilor ruse de către statele occidentale contravin normelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi a instruit Guvernul rus să îşi actualizeze strategia în cadrul OMC până la 1 iunie.