Marea Britanie: Insolvenţele sunt în creştere accelerată odată cu încetarea măsurilor de sprijin guvernamental

În anii care au precedat pandemiei, insolvenţele corporative au fost în general relativ stabile, aproximativ 16.500 de companii intrând în insolvenţă anual între 2015 şi 2019. Între timp, rata de lichidare a scăzut şi mai mult în aceşti ani (de la 47 la 42 de insolvenţe la 10.000 de companii active) ceea ce arată că insolvenţele s-au menţinut la un nivel scăzut în 2019. Acestea au scăzut de la o rată de aproximativ 250 de insolvenţe la 10.000 de companii active în perioada 1992-93, la aproximativ 40 la 10.000 de companii active, arată un comunicat de presă remis Redacţiei.

Această scădere a ratei de lichidare s-a datorat în mare parte scăderii ratelor dobânzilor din ultimii treizeci de ani. Dar a fost determinată şi de o situaţie macroeconomică mai bună în perioada pre-pandemică comparativ cu 1992-93, precum şi de unele fundamente mai puternice. Marjele de profit net ale companiilor listate au fost de aproximativ 4,3% în 1992-93 şi de 7,6% în 2017-19.

2020-2021: Perioada sprijinului guvernamental

Anul 2020 a fost un an al transformării, marcat de introducerea măsurilor guvernamentale de sprijinire a companiilor în perioadele de carantină, modificând complet dinamica insolvenţelor. Aceste scheme de ajutor, cum ar fi schemele de concediu, împrumuturile de sprijin Covid, precum şi suspendarea regulilor legale de tranzacţionare şi un moratoriu care restricţiona petiţiile de lichidare, au determinat scăderea dramatică a numărului de insolvenţe corporative în 2020 (-28%) tendinţa păstrându-se şi în prima jumătate a anului 2021.

Pe măsură ce aceste scheme au fost eliminate treptat şi împrumuturile de sprijin au trebuit să fie rambursate odată cu încheierea moratoriilor, insolvenţele corporative au început să evolueze atipic. După încheierea suspendării regulilor legale de comerţ la 1 iulie 2021, numărul lichidărilor voluntare ale creditorilor a început să crească rapid. Lichidările obligatorii au înregistrat o creştere şi mai mare după încetarea moratoriului în februarie 2022. Aceste insolvenţe au fost, în general, cu aproximativ 50% mai frecvente în lunile imediat următoare şi au fost de aproape 3 ori mai mari după şase luni.

Insolvenţele au crescut cu 11% în 2021 şi cu încă 57% în 2022, ceea ce înseamnă că au depăşit nivelul pre-pandemic din 2019 cu 26%, cel mai ridicat prag din 2009. Este important de subliniat că, în timp ce 73% dintre insolvenţe se înregistrau în companiile mici în 2019, această pondere a crescut la 81% în 2022. Excluzând societăţile micro, insolvenţele au rămas de fapt cu 9% mai mici în 2022 decât în 2019. Deci, în timp ce numărul companiilor care intrat în insolvenţă a crescut, impactul acestui lucru, cum ar fi pierderea locurilor de muncă sau pasivele afectate, a fost limitat.

2023 şi mai departe: un peisaj cunoscut dar problematic

Companiile britanice se află acum într-un mediu fără măsuri de sprijin, în care insolvenţele sunt din nou determinate de lichiditatea, profitabilitatea şi capacitatea acestora de a-şi îndeplini obligaţiile financiare, o situaţie familiară, dar nu neapărat uşoară.

Multe companii au acumulat datorii semnificative în timpul carantinei, iar aceaste datorii trebuie rambursate sau reportate în următorii câţiva ani. Costurile operaţionale sunt, de asemenea, ridicate, preţurile la energie şi a altor mărfuri, precum şi salariile fiind mai mari. În plus, consumatorii sunt lipsiţi de numerar, venitul lor real disponibil scăzând pentru al doilea an consecutiv în 2023.

Această evoluţie vine într-un moment în care perioada dobânzilor scăzute care ajutau multe companii să prospere se încheie. Rata dobânzii variabilă pentru corporaţiile private nefinanciare a crescut de la 3,1% în medie în 2019 la 6,0% în primul trimestru al anului 2023. Perspectivele pentru mediul ratei dobânzii s-au deteriorat de la prăbuşirea Băncii Silicon Valley în martie 2023. Băncile înăspreau deja condiţiile de creditare pentru corporaţii înainte de prăbuşire şi se aşteaptă ca tendinţa să se păstreze în lunile următoare. Acest lucru ar putea declanşa o spirală în care creşterea numărului de insolvenţe ar conduce la împrumuturi bancare restrictive care, la rândul lor, ar afecta viabilitatea companiilor, determinând astfel apariţia de noi insolvenţe, arată sursa citată.

Ce sectoare sunt mai afectate de evoluţiile actuale?

Insolvenţele din sectoare precum farma şi chimice se aflau în 2022 la nivelul înregistrat în 2019.

În contrast, sectorul agroalimentar a fost afectat de creşterea costurilor şi de problemele cu lanţurile de aprovizionare: aproape 300 de companii au intrat în insolvenţă în 2022, o creştere de 83% faţă de 2019, iar insolvenţele au crescut cu +50% în T1 2023 faţă de T1 2022.

Industriile mai grele, cum ar fi sectorul auto, transporturi, energie şi construcţii, au înregistrat, de asemenea, creşteri mari ale insolvenţelor corporative, construcţiile fiind sectorul în care cele mai multe companii au intrat în insolvenţă în 2022 - aproximativ 5.200 de companii, o creştere de 34% faţă de 2019.

Privind în viitor, companiile din sectoare precum ospitalitatea, comerţul cu amănuntul şi construcţiile se află în risc de insolvenţă moderat până la sever, mai frecvent decât media. Aproape o cincime dintre companiile din sectorul ospitalităţii indică acest lucru, fiind extrem de vulnerabile la creşterea salariilor şi a preţurilor la energie, precum şi la schimbarea obiceiurilor consumatorilor.

Analizând petiţiile de lichidare depuse şi notificările privind intenţiile făcute la nivel de sector, se observă o creştere suplimentară a numărului de insolvenţe în majoritatea sectoarelor. Industriile mai grele, cum ar fi metalele, produsele chimice şi construcţiile, vor raporta mai multe insolvenţe. Aceşti jucători operează într-un peisaj marcat de scăderea cererii, în timp ce costurile rămân umflate datorită faptului că sunt sectoare consumatoare de energie, se mai arată în comunicat.