Deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedintele Camerei deputaţilor, a spus că începutul lunii septembrie amplifică semnele despre sănătatea precară a economiei româneşti, după ce experţii de la BNR au indicat existenţa unor premise ale declanşării crizei fiscal-bugetare, fapt reiterat şi de documentul FMI, care confirmă "imaginea unui dezmăţ bugetar finanţat din împrumuturi foarte scumpe."
FMI discută în termeni generali despre eficientizarea cheltuielilor publice şi o mai bună transparentizare a acestora, dar şi despre creşterea investiţiilor publice.
"FMI recomandă totodată şi eficientizarea activităţii ANAF, informatizarea acesteia, cu scopul de creştere a colectării, care acum este sub nivelul programat. Tripleta deficitelor, respectiv deficitul cel de cont curent (5,1 miliarde euro pentru primul semestrul), deficitul comercial (7,7 miliarde euro pentru semestrul I) şi deficitul bugetar (estimat la 3,7% din PIB pentru 2019), indică o evoluţie critică în ultimi doi ani şi jumătate, trasând provocări imense pentru bunul mers al economiei în următorii ani. Aceste deficite sunt acum adevărate pietre de moară pentru creşterea economică viitoare", indică deputatul liberal.
Pirtea mai spune că FMI face o serie de recomandări, atât pentru politicile fiscale, urmărind îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice, în ceea ce priveşte legea pensiilor, pentru a echilibra nevoile sociale şi sustenabilitatea fiscală. FMI recomandă majorarea dobânzii pe fondul unei inflaţii care a depăşit ţinta, pentru a putea absorbi mai uşor şocurile externe.
În privinţa reformelor structurale, FMI recomandă creşterea capacităţii instituţiilor şi companiilor de a absorbi fonduri europene şi asigurarea construirii infrastructurii de calitate. Totodată, se arată că este necesară implementarea de politici salariale care să asigure creşterea productivităţii. În final, dar nu în ultimul rând, FMI recomandă susţinerea luptei împotriva corupţiei.
Raportul FMI spune că, în ţara noastră, dezechilibrele macroeconomice au devenit din ce în ce mai evidente, iar creşterea economică este de aşteptat să rămână peste nivelul previzionat pe termen scurt, dar care va încetinii pe termen mediu, toate acestea fiind influenţate de de fluctuaţiile din politica internă.