MARIUS BOSTAN:  "Încercăm să lărgim sfera de aplicare a impozitului zero pentru programatori"

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională a publicat un proiect de ordin comun prin care încearcă să lărgească sfera de aplicare a impozitului zero pentru programatori, a declarat, ieri, ministrul de resort, Marius Bostan, la conferinţa "SMEs How-To 2016", potrivit Agerpres.

Domnia sa a spus: "Am publicat un proiect de ordin comun. O să încerc să lărgesc pâlnia....Întâi să vă întreb dacă ştiţi de impozitul zero pentru programatori. (...) În momentul de faţă este un ordin mai vechi care oarecum specifică modul de aplicare a Codului Fiscal şi limitele în care se aplică. Încercăm să lărgim pâlnia pentru această aplicare a impozitului zero tocmai pentru a încuraja start-up-urile şi companiile care produc soft innovative high tech să aibă un mic avantaj, să nu părăsească ţara, să facă lucru şi aici".

Ministrul a precizat că a primit de la Coaliţia pentru Dezvoltarea României o propunere de îmbunătăţire a ordinului şi a publicat-o.

"Încercarea noastră este să aducem la zi atât definirea, cât şi încadrarea meseriilor şi specializărilor în acest ordin. Noi ne-am dori o extindere a aplicabilităţii. Noi, ca minister, susţinem o extindere a aplicabilităţii. În acelaşi timp, aşteptăm opinia industriei, aşteptăm opiniile celor vizaţi de acest ordin pentru a face o dezbatere în jurul acestei probleme, pentru a vedea cum putem să îmbunătăţim lucrurile", a afirmat Marius Bostan, citat de Agerpres.

În opinia acestuia, pentru antreprenori, Piaţa Unică Digitală şi programul Orizont 2020 constituie oportunităţi.

În altă ordine de idei, Marius Bostan a povestit că a făcut parte din mai multe companii şi are experienţă ca antreprenor, iar una dintre primele lecţii învăţate în această calitate a fost aceea de calcula costul banilor, pentru că nu dispunea de capital.

• Bostan (MCSI): "Ţara mai are nevoie de finanţare"

Guvernul nu poate promite majorări salariale şi apoi să încerce aplicarea acestei promisiuni pentru că ar fi o mare problemă, a declarat, ieri, ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Marius Bostan, la conferinţă pe tema IMM-urilor.

Domnia sa spus: "Să ştiţi că salariile în zona guvernamentală sunt de la 900 de lei, cele mai mari ajung pe la două mii şi ceva, la ministerul nostru. Am văzut că sunt şi alte ministere la care sunt de trei ori mai mari, dar încercăm să echilibrăm şi să rezolvăm problema aceasta pentru că nimeni nu acceptă să scadă, toată lumea vrea să crească şi atunci ai nevoie de bani şi banii trebuie să îi iei de undeva. Deci aceea este problema aceasta imensă şi care aţi văzut-o şi la televizor, cu unificarea şi cu plata corectă şi echilibrată. Adică toată lumea vrea echilibrare. Vă spun, orice ministru, orice prim-ministru, toată lumea vrea să dea, nu să ia, dar problema este să şi poţi să faci asta şi să fii serios când o faci. Să nu rişti şi să ipotechezi viitorul unei ţări, cum s-a făcut de atâta ori. Şi pe partea de finanţe pot să vă dau foarte multe exemple şi cred că cei care au avut răbdare să studieze şi să vadă le-au văzut de-a lungul timpului. Şi atunci, noi fiind nişte oameni serioşi nu putem să spunem că dom'le hai de mâine dăm şi să dăm la toată lumea pentru că ştim că e o mare mare problemă datorită previziunilor financiare care sunt deja".

Ministrul Comunicaţiilor a precizat că orice mişcare greşită creşte costul capitalului viitor pentru că ţara are o datorie şi mai are nevoie de finanţare, iar dacă apare un dezechilibru atunci costurile finanţării cresc: "Ştim că orice mişcare greşită ipotechează şi....creşte costul capitalului viitor pentru că ţara este foarte îndatorată, nu este foarte îndatorată, dar are o datorie şi în acelaşi timp mai are nevoie de finanţare, exact ca o companie. În momentul în care apare un dezechilibru de neîncadrare în deficitul bugetar, adică depăşim ţinta de deficit bugetar, în momentul acela nu mai suntem credibili. În momentul în care nu mai eşti credibil ratingul scade, creşte costul capitalului".

Ministrul a atras atenţia că dacă nu se ţine cont de impactul cheltuielilor am putea depăşi linia de deficit bugetar şi am putea intra în procedura de deficit excesiv.