Activitatea economică din zona euro a accelerat ritmul de creştere în luna noiembrie după ce a atins un minim al ultimelor şase luni în octombrie, însă redresarea economiei europene este grevată de presiunile inflaţioniste record şi de îngrijorările cu privire la reintensificarea pandemiei în finalul acestui an, potrivit sondajului PMI (Purchasing Managers' Index) aferent lunii noiembrie publicat ieri de Markit Economics.
Potrivit indicatorilor preliminari PMI publicaţi de Markit, economia zonei euro a continuat expansiunea în noiembrie cu creşteri semnificative atât pe componenta manufacturieră cât şi pe cea de servicii. Accelerarea activităţii economice a fost acompaniată de o creştere a presiunilor inflaţioniste în luna noiembrie în condiţiile în care atât costurile firmelor cât şi preţurile de vânzare ale acestora au crescut cu ritmuri record. Presiunile inflaţioniste se resimt totuşi în principal în Germania, unde se marchează un nou record al indicelui PMI privind preţurile producţiei industriale după o creştere lunară şocantă de 3,8% în octombrie. Comparativ, în Franţa, indicatorul PMI privind preţurile producţiei industriale s-a menţinut în noiembrie la nivelul din ultimele luni.
Totodată, ritmul noilor angajări din economia zonei euro a fost în noiembrie unul foarte bun, al doilea cel mai bun din ultimii 21 de ani, în condiţiile în care firmele se bucură în prezent de o cerere mai mare şi se aşteaptă la o cerere în continuare puternică explicată inclusiv de sezonalitate. În ciuda faptului că piaţa muncii europeană dă semne de rezilienţă, nivelul de optimism şi perspectiva companiilor au înregistrat deteriorări - indicatorul corespunzător la un minim al ultimelor 10 luni - pe fondul reintensificării pandemiei şi a problemelor de pe lanţurile de aprovizionare ce continuă să greveze la rândul lor producţia şi activitatea economică per total.
Astfel, indicatorul PMI compozit a crescut în noiembrie pentru prima dată în ultimele patru luni, cu 1,6 puncte, la 55,8 puncte de la 54,2 puncte în octombrie. Indicatorii PMI comensurează dinamica producţiei, comenzilor noi, stocurilor, locurilor de muncă şi preţurilor în principalele ramuri ale economiei, cu menţiunea că pragul de 50 de puncte separă creşterea de scădere.
"Deşi PMI-ul compozit indică o îmbunătăţire a ritmului de creştere comparativ cu minimul ultimelor şase luni din octombrie - rămânând în acelaşi timp peste media pre-pandemică pe termen lung de 53,0 puncte -, media pentru trimestrul al patrulea este până acum de 55,0 puncte, destul de mult sub media de 58,4 puncte din trimestrul al patrulea, ceea ce indică până acum o încetinire slăbire a creşterii economice în ultimul trimestru din 2021", se arată în sondajul Markit.
La nivel de componente/sectoare, indicatorii PMI arată că sectorul serviciilor a continuat să evolueze mai bine decât sectorul manufacturier pentru a treia lună la rând. Serviciile au înregistrat de altfel în noiembrie cel mai puternic ritm de creştere din ultimele trei luni. Ritmul activităţii economice a accelerat inclusiv în sectorul manufacturier în noiembrie, dar PMI-ul corespunzător a fost al doilea cel mai slab din ultimele 17 luni.
Sectorul manufacturier a fost afectat în mod special de a treia scădere luna consecutivă a producţiei din sectorul auto european. Creşteri "robuste" ale producţiei industriale au fost înregistrate în sectorul de echipamente tehnologice, al alimentelor şi băuturilor şi cel al bunurilor de uz caznic.
Per total, indicatorul PMI al zonei euro pentru sectorul de servicii a înregistrat o valoare de 56,6 puncte, în creştere de la 54,6 puncte în octombrie, în timp ce PMI-ul pentru industria manufacturieră europeană a înregistrat o valoare de 58,6 puncte, în creştere de la 58,3 puncte.
Pe ţări, potrivit sondajului Markit, activitatea economică a accelerat în mod special în Germania şi Franţa, cea din urmă înregistrând cea mai puternică expansiune economică din zona euro pentru a doua lună la rând graţie celei mai puternice creştere a activităţii pe zona de servicii din ultimii patru ani care a contracarat a doua scădere lunară consecutivă a producţiei industriale. Regiunea per total a înregistrat un ritm de creştere mai rapid faţă de octombrie atât pe zona de servicii cât şi pe zona de industrie.
Producţia industrială din Germania a fost de asemenea afectată puternic în noiembrie, evoluţia slabă a producătorilor germani fiind atribuită problemelor de pe lanţurile de aprovizionare, respectiv crizei de semiconductori şi a lipsei de alte produse intermediare. Timpii de livrare ai furnizorilor au continuat să se deterioreze în condiţiile în care pe lângă lipsa unor produse intermediare există şi noi probleme pe partea de transport.
În aceste condiţii companiile şi-au majorat achiziţiile pe produsele intermediare disponibile, majorându-şi stocurile într-un ritm record. Producţia deficitară este văzută din nou în noiembrie ca fiind principala sursă care împinge în sus preţurile multor bunuri, produse şi servicii, alături de costurile mai mari de transport, preţurile mai mari la energie şi majorarea costurilor cu personalul.
Conform sondajului Markit, în noiembrie s-au consemnat rate ale inflaţiei record atât pe zona de industrie cât şi în sectorul serviciilor. Totodată, aşteptările de producţie pe următoarele luni s-au deteriorat în noiembrie şi au ajuns la cel mai redus nivel din luna ianuarie încoace.
"Expansiunea activităţii economice în noiembrie a contrazis aşteptările economiştilor pentru o încetinire, dar această expansiune este improbabilă să prevină încetinirea creşterii economice a zonei euro în trimestrul al patrulea. În mod special creşterea cazurilor de infectare pare să cauzeze noi problemele economiei în luna decembrie. (...) Presiunile pe preţuri s-au intensificat mult peste orice am văzut în alte sondaje. Nesurprinzător, având în vedere mixul de întârzieri cu furnizarea produselor intermediare, creşterile de costuri şi îngrijorările cu privire la Covid-19, optimismul de business s-a deteriorat până la cel mai redus nivel din ianuarie, adăugând la riscurile de recesiune din economia zonei euro", comentează datele Chris Williamson, economist-şef la IHS Markit.