MARTIE FINANCIAR Război în luna lui Marte

Viaţa cotidiană din Europa şi din ţara noastră a fost zdruncinată serios în cursul primei luni de primăvară, din cauza războiului declanşat de Rusia în Ucraina. Dacă în primele zile după invazia din 24 februarie situaţia nu părea una foarte gravă, evenimentele din zona de conflict din cursul lunii martie au arătat că avem de-a face cu un nou război în Europa, la aproape 80 de ani de la încheierea celei de-a doua conflagraţii mondiale, iar tensiunile dintre Federaţia Rusă şi Ucraina au escaladat zilnic, ceea ce a dus la creşterea numărului victimelor din rândul civililor şi la distrugerea mai multor localităţi din ţara vecină. În acest context fierbinte pe plan internaţional, SUA şi Uniunea Europeană au impus o serie de sancţiuni economice regimului politic de la Moscova, care s-au resimţit şi în economia românească, ce abia îşi revenea după criza pandemică şi ce se confruntă cu criza cauzată de explozia preţurilor din energie. De aceea, pe parcursul lunii martie autorităţile de la Bucureşti au căutat mai multe soluţii pentru sprijinirea mediului de afaceri şi a cetăţenilor din ţara noastră, dar şi pentru sprijinirea refugiaţilor din zonele de conflict din Ucraina. Măsurile luate luna trecută de autorităţi pentru sprijinirea cetăţenilor şi a mediului de afaceri înseamnă un efort bugetar de 3,4% din Produsul Intern Brut, la care se adaugă sumele acordate pentru sprijinirea celor 595.755 de refugiaţi care au intrat în ţara noastră de la începutul războiului din Ucraina (24 februarie) şi până în ultima zi a lunii martie (conform raportării din 1 aprilie, pentru 31 martie a Poliţiei de Frontieră).

Mai mult, factorii de decizie au făcut demersurile necesare la nivelul NATO pentru înfiinţarea unui grup de luptă în ţara noastră şi pentru întărirea pe Flancul Estic a poziţiei alianţei euro-atlantice în scopul descurajării oricărui tip de agresiune din partea Federaţiei Ruse. Numărul întrevederilor oficiale ale reprezentanţilor statului român cu omologii lor din regiune şi cu cei europeni şi americani a crescut considerabil în luna martie, printre cei mai înalţi oaspeţi care au venit să evalueze în teren situaţia Flancului Estic fiind vicepreşedintele american Kamala Harris, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedinţii Poloniei, Estoniei şi Bulgariei, preşedintele PPE din Parlamentul European Manfred Weber, mai mulţi comisari europeni, şeful guvernului Spaniei şi ministrul apărării din Franţa.

În 2 martie, am consemnat primul accident aviatic tragic din această perioadă în rândul forţelor aeriene române. Opt militari - şapte într-un elicopter IAR 3330 - Puma şi un pilot al avionului de luptă MiG 21 Lancer au decedat din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, după ce aparatele de zbor s-au prăbuşit în zona localităţii Cogealac, judeţul Constanţa.

În afara situaţiei legată de războiul din Ucraina, consemnăm şi faptul că, la începutul lunii trecute, Guvernul a decis, după un an şi zece luni, ridicarea stării de alertă cauzată de pandemie, stare în care România se afla din 15 mai 2020.

• Buget de 2,5% din PIB pentru Apărare, tragedii pe timp de pace

În contextul războiului din Ucraina, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării convocat de preşedintele Klaus Iohannis au decis, în 1 martie, alocarea pentru Apărare a unui buget de 2,5% din PIB, precum şi solicitarea adresată NATO pentru dislocarea de forţe aliate în ţara noastră pentru constituirea accelerată în România a unui grup de luptă menit să consolideze apărarea pe Flancul Estic al alianţei militare euro-atlantice. Membrii CSAT au mai stabilit înfiinţarea pe teritoriul ţării noastre a unei facilităţi logistice, un aşa-numit hub, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina.

Tot în prima zi a lunii trecute, soseau în ţara noastră, la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, încă 135 de militari francezi şi mijloace tehnice, din cadrul Batalionului 27 Vânători de munte din Annecy, conduşi de colonelul Vincent Minguet. În total, pe parcursul lunii trecute 500 de militari francezi şi 300 de soldaţi belgieni, parte a componentei terestre a Forţei de Răspuns a NATO, s-au alăturat militarilor români în cadrul măsurilor dispuse pentru consolidarea flancului estic al Alianţei. Batalionul francez reprezintă primul element terestru al Forţei de Răspuns a NATO dislocat în România ca urmare a deciziei Consiliului Nord-Atlantic din 25 februarie 2022.

Din păcate, a doua zi, în 2 martie, aveam să consemnăm o tragedie aviatică militară, în urma căreia şi-au pierdut viaţa opt militari români. În 23 martie Ministerul Apărării Naţionale a publicat concluziile preliminare privind cauzele prăbuşirii aeronavei MiG-21 LanceR şi elicopterului IAR-330. Comisiile de investigare tehnică au concluzionat că ambele evenimente s-au produs, cel mai probabil, din cauza unui cumul de factori umani şi de mediu, a căror pondere urmează să fie stabilită la finalizarea procedurilor de investigare. Cercetările pentru stabilirea cauzelor şi concluziilor finale continuă, sub coordonarea Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

În 18 martie, aveam să consemnăm un alt deces al unui militar român în timpul unui exerciţiu desfăşurat în Poligonul Smârdan, din judeţul Galaţi. Militarul coordona manevrele în vederea începerii deplasării unui tanc, moment în care a fost prins între tancul aflat în mişcare şi una dintre laturile amplasamentului în care se găsea maşina de luptă.

A doua zi s-a petrecut un nou incident bizar. Un militar de la Centrul 110 Comunicaţii şi Informatică din Mamaia Sat a fost atacat prin surprindere, în seara zilei de sâmbătă, 19 martie, în timp ce executa serviciul de pază în unitate. O persoană neidentificată, cu cagulă şi înarmată cu o armă albă, a intrat prin efracţie în perimetrul unităţii militare, în jurul orei 20:15, şi l-a atacat pe militar, pe care l-a rănit şi l-a deposedat de arma din dotare şi de un încărcător cu 30 de cartuşe. După ce a intrat în posesia armei şi a muniţiei, agresorul a părăsit perimetrul unităţii. Cercetările în acest caz sunt derulate de Parchetul Militar Constanţa.

• Vicepreşedintele american Kamala Harris reafirmă angajamentul SUA pentru apărarea colectivă

Unul dintre cele mai importante puncte din agenda politică a lunii trecute a fost vizita oficială în România, în 11 martie, a vicepreşedintelui american Kamala Harris, care a reafirmat angajamentul SUA pentru respectarea articolului 5 din Tratatul NATO, care stabileşte apărarea colectivă a aliaţilor în cazul agresării unui stat membru de către un stat terţ.

"Angajamentul SUA faţă de articolul 5 este absolut ferm. Noi luăm foarte în serios acest lucru şi suntem gata să acţionăm şi înţelegem că atacul împotriva unei ţări NATO este un atac împotriva tuturor statelor membre. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. Sunt aici să reîntăresc acest angajament al SUA. Puterea alianţei noastre este acum mai mare decât oricând şi include angajamentul nostru de respectare şi apărare a principiilor noastre şi integritatea teritorială a statelor independente. (...) SUA sunt angajate în parteneriatul cu România. Cel mai recent am trimis un batalion din forţele Stryker în România. În acest moment, 2000 de militari americani apără din România Flancul estic al NATO. Este o situaţie dinamică pe care o evaluăm permanent. (...) Legat de vulnerabilitatea situaţiei în zonă, ne dăm seama de locul geografic al României şi ne uităm şi la ceilalţi aliaţi din Flancul estic, care sunt toţi vulnerabili. De aceea am întărit în ultimele săptămâni sprijinul nostru în funcţie de nevoile care există în aceste state", a declarat Kamala Harris, la finalul discuţiilor oficiale pe care le-a avut cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă şi cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Florin Cîţu (Senat) şi Marcel Ciolacu (Camera Deputaţilor).

• Grup de luptă NATO în România

Summitul NATO desfăşurat în 24 martie la Bruxelles s-a finalizat cu înfiinţarea a patru grupuri de luptă pe Flancul Estic al alianţei menite să descurajeze orice agresiune din partea Federaţiei Ruse asupra unui stat membru. Cele patru grupuri de luptă vor fi în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia, au decis aliaţii euro-atlantici.

În perioada 24-25 martie, preşedintele Klaus Iohannis a participat şi la şedinţa Consiliului European, unde principalele teme de discuţie au fost agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, aspecte legate de securitatea şi apărarea europeană, securitatea energetică, aspecte economice privind reducerea dependenţelor strategice şi consolidarea Pieţei Unice. La reuniunea Consiliului European a participat şi preşedintele american Joe Biden. Consiliul European a reiterat, în domeniul energiei, decizia de a elimina cât mai curând posibil dependenţa UE de importurile de gaz, petrol şi cărbune din Rusia.

Menţionăm că, tot în contextul războiului din Ucraina, în 30 martie patru aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au aterizat în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa. Detaşamentul britanic, format din aproximativ 150 de militari (piloţi şi personal tehnic) şi aeronave Eurofighter Typhoon, va executa, împreună cu militarii Forţelor Aeriene Române, misiuni de Poliţie Aeriană Întărită (Enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele patru luni. Astfel, Forţele Aeriene Române sunt sprijinite pentru apărarea spaţiului aerian de 22 de aeronave aliate. La Mihail Kogălniceanu operează în cadrul Serviciului de Poliţie Aeriană Întărită 14 aeronave Eurofighter Typhoon - 8 ale Italiei şi 6 ale Germaniei, iar de pe aerodromul militar de la Borcea, încă 8 aeronave F-16 ale SUA.

În cadrul şedinţei din 2 martie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a modificat Codul Aerian. Conform actului normativ, zborurile efectuate de către aeronavele militare înmatriculate în alte state NATO vor fi exceptate de la plata unor categorii de tarife pentru serviciile aeriene (plata tarifelor pentru servicii de navigaţie aeriană şi a tarifelor aeroportuare), această măsură înscriindu-se în efortul de asigurare a unei prezenţe aliate unitare şi echilibrate pe flancul estic al Alianţei.

• Măsuri pentru înzestrarea Armatei

Războiul din Ucraina a evidenţiat încă o dată necesitatea majorării eforturilor bugetare pentru înzestrarea Armatei Române. Pe lângă decizia CSAT de majorare la 2,5% din PIB a alocării bugetare în acest scop, în cursul lunii trecute Ministerul Economiei a parafat semnarea înţelegerii dintre Uzina Mecanică Bucureşti şi compania americană General Dynamics pentru realizarea părţii a doua - de 133 de transportoare Piranha V - din contractul încheiat pentru înzestrarea Forţelor Terestre Române.

Ulterior, Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale, a declarat că România se pregăteşte să producă şi să integreze în structura sa de apărare drone şi submarine de mici dimensiuni.

Anterior, în 9 martie, pentru a asigura forţa de muncă necesară şi a păstra unităţile de producţie care să contribuie la înzestratea Armatei, Guvernul a aprobat o hotărâre prin care stabileşte capacitatea maximă de personal pe anul 2022 pentru operatorii economici din industria naţională de apărare, care desfăşoară activităţi conform prevederilor art. 24 din Legea nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare. Actul normativ oferă operatorilor economici posibilitatea păstrării pe posturi a personalului specializat în realizarea produselor specifice sectorului de apărare, în scopul menţinerii în stare de funcţiune a capacităţilor de producţie specializate.

Mai mult, la finalul lunii martie, Executivul a pus în dezbatere un proiect de act normativ prin care doreşte ştergerea unei părţi din datoriile înregistrate către ANAF de unităţile de producţie cu capital de stat din industria naţională de apărare.

• Sprijinirea refugiaţilor ucraineni - una dintre priorităţile Cabinetului Ciucă

Pe parcursul lunii trecute, Guvernul a luat o serie de măsuri pentru sprijinirea persoanelor refugiate din zonele de conflict din Ucraina, mai ales că numărul celor intraţi în ţara noastră avea să depăşească 595.000 de persoane, la data de 31 martie. Măsurile au fost luate în contextul în care mai mulţi oficiali europeni au vizitat centrele de primire ale refugiaţilor de pe teritoriul României. Mai mult, în 3 martie, aflată în vizită oficială în ţara noastră, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat activarea mecanismului de protecţie temporară, prin care li se oferă cetăţenilor ucraineni care fug din calea războiului drepturi de şedere, acces la un loc de muncă şi la locuinţe. Înaltul oficial al Uniunii Europene a mai spus că autorităţile de la Bruxelles alocă cel puţin 500 milioane euro pentru asistenţa umanitară şi pentru susţinerea hub-ului de protecţie civilă din ţara noastră pentru refugiaţii din Ucraina.

Astfel, în şedinţa din 5 martie, Guvernul a aprobat o hotărâre de guvern prin care stabileşte că pentru refugiaţii cazaţi în spaţiile asigurate de instituţiile statului costul să fie de 50 de lei per persoană/zi, iar pentru cele cazate în alte spaţii decât cele puse la dispoziţie de către autorităţile statului costul să fie de 100 de lei per persoană/zi.

Două zile mai târziu, în 7 martie, în urma vizitei în ţara noastră a comisarului european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri de sprijin şi asistenţă umanitară acordate copiilor, adulţilor, persoanelor cu dizabilităţi şi tuturor ucrainenilor care vin în România. Prin actul normativ au fost stabilite soluţiile în vederea asigurării pentru refugiaţi a drepturilor la educaţie, sănătate, muncă, protecţia copilului şi protecţia persoanelor cu dizabilităţi.

În 11 martie Guvernul a stabilit un mecanism prin care persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite şi provin din zona conflictului armat din Ucraina beneficiază de decontarea cheltuitelor cu hrana oferită refugiaţilor. Sprijinul financiar pe care statul îl asigură pentru fiecare persoană cazată în fiecare zi pentru a acoperi cheltuielile necesare pentru a asigura hrana este de 20 de lei pe zi pentru fiecare persoană. A doua zi, Executivul a aprobat acordarea de gratuităţi şi facilităţi pentru transportul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina. Decontarea cheltuielilor făcute de operatorii de transport se va face de la bugetul de stat.

• Criza din energie, acutizată de conflictul ruso-ucrainean

Războiul din ţara vecină şi sancţiunile economice impuse Federaţiei Ruse au accentuat criza privind preţurile din energie cu care se confruntă ţara noastră. De aceea, pe parcursul primei luni de primăvară coaliţia de guvernare şi membrii Executivului au căutat soluţii pentru rezolvarea acesteia şi pentru sprijinirea consumatorilor casnici, dar şi a celor industriali.

Cu toate acestea, decidenţii politici nu au prevăzut acţiunile unor comercianţi care au mărit peste noapte preţurile carburanţilor, dublându-le în unele staţii de alimentare sau majorându-le cu cel puţin 40%.

Majorările respective au intervenit în 9 martie, când o staţie de alimentare cu carburanţi din localitatea Beiuş a afişat preţul de 11,1 lei pentru un litru de benzină sau pentru un litru de motorină.

În aceste condiţii, în 10 martie premierul Nicolae Ciucă a dispus efectuarea unor controale de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Consiliul Concurenţei, ANAF, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi Inspecţia Muncii privind situaţia generată la staţiile de alimentare cu carburanţi de pe teritoriul ţării. În primele două zile de verificări, ANPC a verificat peste 90 de staţii de distribuţie a carburanţilor la care se adaugă şi sediul central al unei companii, care are în coordonare 215 staţii în total, şi a aplicat amenzi contravenţionale în cuantum total de 950.000 lei. În aceeaşi perioadă, ANAF a aplicat şase sancţiuni contravenţionale, în sumă de 140.000 de lei, IGSU a verificat 814 staţii de alimentare cu carburant şi a aplicat 672 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 750.000 de lei. 234 de controale au fost realizate în primele două zile în cadrul campaniei de verificare de către Inspecţia Muncii, fiind dispuse 132 de sancţiuni, dintre care 20 de amenzi în sumă de 111.500 lei.

În privinţa soluţionării problemei preţurilor din energie, coaliţia de guvernare a avut, pe parcursul lunii trecute, mai multe întâlniri cu prim-ministrul Nicolae Ciucă şi membrii Guvernului, care s-au concretizat în adoptarea de către Executiv, în 18 martie, a ordonanţei de urgenţă privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023. Actul normativ prevede plafonarea preţurilor din domeniile de energie electrică şi gaze naturale atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei non-casnici. Noile măsuri se vor aplica pentru un an, respectiv în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023. În cazul consumatorilor casnici, s-a stabilit pentru energia electrică un tarif de 0,68 lei/kWh, cu TVA inclusă, în cazul realizării unui consum mediu lunar de maximum 100 kW. Pentru cei care consumă lunar între 100 kW şi 300 kW inclusiv, preţul va fi de 0,8 lei/kWh, cu TVA inclusă. Pentru gazele naturale, clienţii casnici plătesc, de la 1 aprilie, un preţ reglementat de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclusă.

Actul normativ prevede tarife şi pentru consumatorii non-casnici - IMM-uri, companiile energofage urmând să beneficieze de schema specifică industriei. Astfel, IMM-urile plătesc un preţ maxim la energie electrică de 1 leu/kWh, cu TVA inclusă. Pentru gaze naturale, companiile mici şi mijlocii plătesc 0,37 lei/kWh, cu TVA inclusă, dacă totalul consumului anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică destinată consumului altor clienţi.