MARTIN SCHULZ, PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN: "Falimentul trebuie privit ca o componentă a unui mediu economic dinamic"

Falimentul trebuie privit ca o componentă a unui mediu economic dinamic şi nu ca un sfârşit al antreprenoriatului care a trecut printr-o astfel de experienţă, iar acordarea celei de-a doua şanse reprezintă un obiectiv important al Comisiei Europene, a transmis Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, tuturor statelor membre.

Afirmaţia a fost făcută zelele trecute în cadrul conferinţei "Învăţând din eşec - Falimentul şi cea de-a doua şansă pentru antreprenorii oneşti", care a reunit reputaţi specialişti în insolvenţă din cadrul Comisiei Europene, ai Parlamentului European şi ai Băncii Mondiale, după cum ne-a precizat Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), prezentă la eveniment.

Potrivit domniei sale, conferinţa de la Bruxelles a marcat un an de la Comunicarea Comisiei Europene din martie 2014, în cadrul căreia au fost expuse priorităţile Comisiei şi strategia de urmat în privinţa salvării întreprinderilor mici şi mijlocii de la faliment şi a încurajării antreprenorilor care au trecut prin experienţa falimentui să încerce din nou, noi afaceri.

Statistic, s-a dovedit faptul că frica de faliment este motivul principal pentru care antreprenorii refuză să demareze proiecte noi, fapt ce determină schimbarea percepţiei faţă de fenomenul falimentului, iar prejudecăţile statelor membre trebuie înlăturate, ne-a spus doamna Miloş, adăugând: "Deşi, la nivel raţional, sunt cunoscute efectele benefice ale experienţei antreprenoriale ale celor care au eşuat, iar toate studiile dovedesc faptul că afacerile noi începute de astfel de antreprenori înglobează experienţă căpătată într-un faliment prin transpunerea unor noi principii de management, există încă o puternică asociere a falimentului cu fraudă debitorilor şi, de aici, stigma falimentului".

Robert van Galen, preşedintele Insol Europe, a arătat că nu este suficient să existe un sistem legislativ bun, câtă vreme realitatea practică este cu totul alta: "O analiză comparativă a statelor membre arată exact contrariul, iar antreprenorii care au eşuat sunt stigmatizaţi şi nu sunt încurajaţi să reînceapă noi afaceri".

La rândul său, Anthony Gardner, ambasadorul SUA în Uniunea Europeană, a făcut o paralelă între sistemul american şi cel european, arătând că în America nu se pune problema neacordării celei de-a doua şanse reale şi efective. Falimentul este foarte bine tolerat în SUA, iar eşecul unui antreprenor face parte din firescul lucrurilor, a subliniat domnia sa.

În Bruxelles există un eveniment deja renumit - Fuckup Nights -, în care numeroşi antreprenori se întâlnesc şi discută despre experienţa falimentului şi despre modul în care au demarat o nouă afacere, despre provocările şi experienţele trăite în a doua încercare, arătând că este important ca experienţele eşecului în afaceri să fie împărtăşite, a ţinut să adauge Philippe de Backer, membru al Parlamentului European.

În opinia Simonei Miloş, printre altele, guvernele trebuie să finanţeze programe de reintegrare a mediului antreprenorial prin asistenţă gratuită şi să încurajeze finanţarea noilor companii, să transmită mesajul corect că falimentul nu este decât un fapt firesc într-un mediu antreprenorial dinamic şi că cea de-a doua şansă trebuie susţinută, real şi efectiv.