Masă rotundă, dar cu colţuri

Ziarul Bursa a organizat, ieri, o dezbatere cu reprezentanţi ai instituţiilor pieţei de capital autohtone, în vederea elaborării de măsuri anticriză de care are nevoie piaţa în această perioadă. La dezbatere au participat membri din conducerea Bursei de Valori Bucureşti, ai Bursei de la Sibiu, ai Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi ai societăţilor de investiţii financiare. Participanţii au acceptat ca valoroasă ideea constituirii unui organism care să elaboreze un program anticriză, dar nu au luat nicio decizie, fiind încătuşaţi de mai vechi adversităţi pentru care nu au găsit puterea să le survoleze încă.

Anca Dumitru, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, a subliniat că măsurile pentru creşterea lichidităţii de la BVB trebuie aplicate pentru o perioadă mai lungă de timp, astfel încât ele să producă efectul dorit.

"Eliminarea impozitului pe câştigul obţinut în piaţa de capital expiră anul acesta, deşi măsura ar fi trebuit aplicată pentru trei-cinci ani ca să se vadă în piaţă. În plus, guvernul ar trebui să ofere anumite stimulente fiscale companiilor listate la BVB", susţine doamna Dumitru.

Ioan Cuzman, preşedintele societăţii de investiţii financiare "Banat-Crişana" (SIF1), consideră că problemele pieţei de capital autohtone sunt mult mai complexe, cauzate, parţial, de calitatea instrumentelor din piaţă. Domnia sa a adăugat că cea mai mare parte din lichiditatea Bursei de Valori Bucureşti este dată de tranzacţiile cu acţiunile celor cinci SIF-uri.

Domnul Cuzman a explicat: "Problema cea mai importantă derivă din marfa care vine în piaţă. Bursa nu este o piaţă de zarzavaturi, ci un intermediar de servicii. Uitaţi-vă, de exemplu, la modul în care s-au făcut Ofertele Publice Iniţiale (IPO-uri). Toţi au încercat să urce la maxim preţul la care s-au făcut IPO-urile, astfel încât după listare preţurile au coborât vertiginos şi cei care au cumpărat au ieşit prost".

Mircea Ursache, preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), a oferit drept exemplu un fond de investiţii deţinut de statul francez, alcătuit din participaţii la cele mai importante companii de stat din Franţa. Domnia sa susţine că un astfel de fond, alături de Societatea de Investiţii de Stat, alcătuită din participaţiile minoritare ale AVAS, şi împreună cu Fondul Proprietatea ar putea creşte semnificativ capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti, odată listate.

Domnia sa a subliniat că mare parte din legislaţia pieţei de capital autohtone este încâlcită, întârziind concretizarea unor iniţiative pentru dezvoltarea pieţei.

"Ce facem cu pachetele semnificative controlate de stat, care aduc foarte puţini sau, uneori, chiar deloc bani la buget?", a întrebat domnul Ursache.

Petre Pavel Szel, preşedintele SIF "Muntenia" (SIF4), susţine că doar statul ar putea să lanseze noi IPO-uri în această perioadă, în condiţiile în care o eventuală depreciere a titlurilor din portofoliul său nu este reflectată în contabilitate, aşa cum se întâmplă la societăţile private.

"Statul mai deţine pachete importante la companiile de transport, energetice şi din domeniul comunicaţiilor. Acum este foarte riscant să faci IPO-uri, vezi cazul Erste, care a decis să amâne listarea BCR, dar statul are o poziţie mai bună decât companiile private pentru că el nu contabilizează deprecierile acţiunilor din portofoliu", susţine domnul Szel.

Masa rotundă s-a încheiat fără o concluzie limpede şi fără consensualitate.