(Interviu cu domnul Constantin Tampiza, director general LukOil România)
Reporter: Cum a fost afectată compania dumneavoastră de scăderea preţului la petrol?
Constantin Tampiza: La nivelul de "upstream" (extracţie) este clar, sunt pierderi enorme, la nivel de "downstream" (rafinare şi distribuţie) trebuie să înţelegem un lucru foarte semnificativ: deşi noi micşorăm esenţial preţurile la carburant, preţurile la servicii rămân aceleaşi.
Reporter: Rezultă pierderi?
Constantin Tampiza: Nu rezultă pierderi, dar nu rezultă nici acele randamente la care am sperat pentru că, astăzi, orice investitor speră ca din afacere să primească o rată de rentabilitate mai mare decât dobânda bancară la depuneri pentru că, altfel, este non-sens să realizezi investiţii. Noi suntem la pragul critic: rentabilitatea pe care o avem este aproape egală cu dobânzile la depuneri. Desigur, înţelegem că acest lucru este legat de criza financiară. Astăzi, trebuie să luăm o serie de măsuri pentru reducerea costurilor. În România, costurile la o unitate de resurse energetice comercializate sunt cu aproximativ 80% mai mari decât în alte ţări din comunitatea europeană. Noi am micşorat costurile la carburanţi. Ce servicii şi-au micşorat preţurile? Nimeni nu a micşorat, inclusiv cei care transportă produse petroliere. Săptămâna viitoare voi avea o întâlnire cu toţi transportatorii care ne oferă servicii şi voi ridica destul de dur această problemă, iar cei care nu vor înţelege... vom fi nevoiţi să îi înlocuim şi vom organiza apoi nişte licitaţii.
Reporter: Cu ce companii de trasport lucraţi?
Constantin Tampiza: Lucrăm cu firme din România, toate serviciile sunt autohtone. Pentru a micşora efectele negative ale crizei financiare, am luat mai multe măsuri, dintre care primele sunt legate de clienţii noştri.
Constantin Tampiza: Pentru a stimula vânzările în avans faţă de cele la termen, oferim discounturi considerabile, de aproximativ 60 -70 de dolari la tonă, uneori şi 80 de dolari.
Reporter: Vă permiteţi un discount atât de mare?
Constantin Tampiza: Da, ne permitem, deoarece astfel asigurăm un rulaj mai rapid şi ne vin banii mai repede. Desigur, am fost nevoiţi să introducem un sistem de penalizări pentru cei care nu îşi exercită obligaţiile de plată faţă de noi şi suntem nevoiţi să folosim rata dobânzii interbancare la creditare, chiar cu unele penalităţi. Am introdus aceste măsuri pentru că încercăm să nu intrăm într-un declin financiar. Vorbim de solvabilitate, putere de cumpărare. Noi cumpăram în fiecare zi ţiţei, cumpărăm dolari, ne-a afectat scăderea cursului monedei naţionale, în raport cu dolarul...vreau să subliniez că, în alte ţări, astfel de scăderi nu au avut loc. Luaţi de exemplu, leul moldovenesc, care de trei luni de zile a rămas la fel.
Reporter: Compania a fost afectată compania de politica actuală a guvernului?
Constantin Tampiza: Cred că ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme în România ţine de situaţia bugetară, de deficitul bugetar, şi de mişcările privind creşterea cu 50% a salariilor profesorilor. Eu vă întreb: Unde este productivitatea muncii în legea măririlor salariale? Productivitatea trebuie să fie măcar cu o zecime mai mare decât salariul. Dacă acestă proporţie nu se regăseşte în practică, atunci vom avea o inflaţie care va afecta veniturile populaţiei. Acest lucru îl vedem deja prin creşterea preţurilor, prin devalorizarea monedei naţionale, toate acestea sunt consecinţele actualei politici macroeconomice. Cred că cei care vor veni, vor studia situaţia, vor elabora o serie de măsuri care vor stopa acest declin economic. Ma întrebaţi dacă ne afectează?! Sigur că această politică afectează compania. Dacă astăzi nu era o creştere spectaculoasă a dolarului american, în condiţiile în care noi cumpărăm ţiţeiul în dolari, am fi avut un preţ la pompă undeva cu vreo 300 de dolari pe tonă mai ieftin. Efectele pentru companie sunt negative şi noi suntem nevoiţi acum să elaborăm o serie de măsuri să micşorăm costurile.
Reporter: Ce înseamnă micşorarea costurilor?
Constantin Tampiza: Utilităţile, de exemplu. Astăzi am trimis nişte recomandări de reducere a cheltuielilor de energie electrică, a consumabilelor, a costurilor telefonice. Aceste recomandări vor fi aduse la cunoştinţa fiecărei unităţi.
Reporter: Aveţi programate şi disponibilizări?
Constantin Tampiza: Am primit un anunţ de la conducerea centrală prin care suntem înştiinţaţi că această companie nu va permite reducerea locurilor de muncă şi, dacă va fi necesar, se va renunţa la bonusuri sau alte stimulente. Totul va depinde de situaţia economică din România. Noi am pronosticat că această criză va dura 3-4 ani. Deja îi vedem aici efectele: disponibilizări, reduceri ale activităţii anunţate de anumite companii, etc. Toate acestea vor determina o reevaluare a veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. Bineînţeles, şi sectorul privat va fi afectat în mod semnificativ. În plus, astăzi avem o situaţie de supraproducţie. Cum vă imaginaţi că au trăit în această perioadă companiile care au avut costuri mari? Numai datorită unor preţuri pe piaţă care nu reflectau eficienţă, ci care au fost create artificial. Companiile cu costuri mari vor dispărea. Noi suntem foarte îngrijoraţi de costurile energetice din România. Uitaţi-vă, faceţi o comparaţie, să vedeţi ce costuri sunt în Bulgaria la un kilowat, la gaze, etc.
Reporter: De unde vine această diferenţă?
Constantin Tampiza: Poate că în Bulgaria avem o cotă-parte mai mare de energie hidro sau eoliană, dar în jurul acestor probleme trebuie să ne gândim. Cheltuielile pentru o retehnologizare a sectorului energetic sunt necesare, pentru că România devine necompetitivă din acest punct de vedere. Deja, unele companii pleacă din România. Acesta este un pericol foarte mare şi din cauza unor costuri. Înainte, România avea un atu: preţul forţei de muncă. Astăzi, salariile tot cresc, astfel că acest avantaj se pierde. Undeva trebuie economisit, atât în preţuri, cât şi în costuri.
Reporter: Aţi întâmpinat dificultăţi din direcţia partenerilor care nu au putut efectua la timp plăţile necesare?
Constantin Tampiza: Noi am amplificat monitorizarea pieţei, avem biografia fiecărui consumator, mai mult decât atât, avem un departament special care monitorizează solvabilitatea fiecărui consumator.
Reporter: Care sunt cei mai importanţi parteneri?
Constantin Tampiza: Sunt mii de companii. Lucrăm cu firmele domnului Porumboiu din sectorul agrar, lucrăm cu domnul Poenaru, tot din sectorul agrar şi cu multe companii de trasport.
Reporter: Aţi identificat companiile care au probleme cu lichidităţile?
Constantin Tampiza: Unde am identificat probleme şi am văzut că nu respectă termenele de plată, am fost nevoiţi să sistăm livrările.
Reporter: Unde le-aţi sistat? Sau spuneţi-ne sectorul în care îşi desfăşoară activitatea?
Constantin Tampiza: Avem astăzi probleme cu sectorul agrar.
Reporter: Este acest sector cel mai tare lovit de criză?
Constantin Tampiza: Eu cred ca încă nu este lovit aşa cum va fi. Când vor începe lucrările de primăvară, semănăturile, se va vedea cât de greu afectat va fi acest sector. În plus, administraţia locală, în multe locuri, chiar ambulanţele sau alte servicii bugetare. Nu mai vorbesc de consumatorii din industrii. Cele mai afectate sunt sectorul agrar şi cel al serviciilor publice. Tot ce e legat de finanţarea din buget.
Reporter: Cum credeţi că va evolua preţul petrolului?
Constantin Tampiza: Preţul scade, dar ţările care sunt producătoare de petrol şi-au reexaminat extracţia pentru a crea un deficit pe piaţă şi a stimula creşterea barilului. De la început am zis că preţul de 150 de dolari/barilul de petrol nu era în regulă. Dar în urma mişcărilor speculative de pe piaţă, mulţi bani au fost orientaţi către cei care au extras. OPEC a anunţat preţul de 70 de dolari/baril şi cred că acesta va fi preţul pe care îl vom avea. Dar eu mă tem de alte lucruri: toată criza financiară a fost generată de o supraproducţie în toate domeniile, în industrie, servicii, etc. Uitaţi ce se întâmplă acum: avem producţie, dar nu avem vânzare. Neavând vânzări, vom vedea închiderea unor capacităţi. Va rezulta recesiune economică, vom vedea scăderea consumului de petrol, apoi scăderea preţului la baril; totul depinde de cum va evolua economia mondială. Conform estimărilor cererii şi oferte, unii analişti previzionează un preţ de 30-35 de dolari pentru barilul de petrol.
Reporter: Care ar fi efectul unui asemenea preţ? Vom vedea şi consecinţe politice? De exemplu, în Rusia unde creşterea economică din ultimii ani s-a bazat foarte mult pe creşterea preţului la petrol.
Constantin Tampiza: Acest lucru nu s-a întâmplat doar în Rusia. S-au îmbogăţit toate statele care au extras petrol. I-a îmbogăţit mecanismul imperfect al pieţei financiare. Piaţa financiară, într-o economie liberală, nu a fost controlată de nimeni, nu au existat pârghii administrative. Eu am spus în repetate rânduri: toate aceste tranzacţii care s-au efectuat pe piaţa futures au fost nişte tranzacţii speculative. Ruşii nu au folosit aceşti bani pentru consum, dar au format nişte rezerve pentru relansarea economiei în timp de criză. De altfel, ei au pronosticat această criză. Acum, cele 570 de miliarde de dolari sunt benefice pentru Rusia şi ei vor trece bine prin această criză. În vreme de criză, fiecare guvern purcede la măsuri specifice. Ruşii au purces la reexaminarea a cheltuielilor de stat, anunţând ca le vor reduce. Acelaşi lucru trebuie să facă şi România: să eficientizeze cheltuielile bugetare. Românii ce au produs până acum? Au produs cheltuieli bugetare. Au cheltuit banii care urmau să fie câştigaţi mâine.
Reporter: Ce se întâmplă cu rafinăria Petrotel Lukoil?
Constantin Tampiza: Noi ne-am oprit acum pe un ciclu tehnologic care a fost pronosticat încă din 2007. Am stabilit că, o dată la doi ani, rafinăria va fi oprită pentru o serie de modernizări tehnologice.
Reporter: Oprirea rafinăriei nu afectează activitatea companiei?
Constantin Tampiza: Noi deja suntem asiguraţi. Vom importa carburanţi de la Burgas astfel că toţi consumatorii noştri vor avea combustibil. Desigur, vom avea nişte pierderi, de exemplu, pierderile la transport vor fi de două ori mai mari, dar ne vom descurca.
Reporter: Per total, veţi încheia anul pe profit?
Constantin Tampiza: Da, însă rata de rentabilitate nu va fi aceea pe care am prevăzut-o la începutul anului.