Reporter: Cât de important este să ne vaccinăm anti-COVID-19?
Dr. Cristina Răduţă: Este important să ne vaccinăm şi aici nu mă refer doar la COVID-19, în general e important să ne vaccinăm, numai că în contextul epidemiologic actual şi în contextul unui val patru - spuneam în valul al treilea că lucrurile sunt mai serioase, acum lucrurile au fost cataclismice în opinia mea - este vital să ne vaccinăm. Pornind de la premisa că e mai bine să previi decât să tratezi, şi aici discutăm ce prevenim, prevenim riscul de a dezvolta o formă severă a infecţiei SARS CoV-2, care presupune spitalizare prelungită, presupune administrare de oxigen, tehnică de ventilaţie invazivă sau non invazivă şi, în realitatea ultimului val, presupune mortalitate ridicată. Atunci, în acest context, este vital să ne vaccinăm.
Reporter: Care este diferenţa între un pacient vaccinat şi unul nevaccinat? Câţi pacienţi sunt la acest moment internaţi în secţia Boli Infecţioase şi câţi dintre aceştia sunt vaccinaţi?
Dr. Cristina Răduţă: Diferenţa între un pacient vaccinat şi unul nevaccinat este că pacientul vaccinat are risc scăzut considerabil de a dezvolta o formă severă a infecţiei SARS-CoV-2, faţă de pacientul nevaccinat. În acest moment, în secţia Boli Infecţioase nu avem niciun pacient vaccinat, în condiţiile în care vaccinul este la îndemâna oricui, de luni întregi.
Reporter: Ce reacţii adverse ar putea apărea în urma vaccinării?
Dr. Cristina Răduţă: Ca orice produs, dacă administrăm un banal paracetamol, nu înseamnă că dacă citim prospectul lui există riscul de a dezvolta reacţii adverse, vorbim în cazul vaccinării - şi în speţă vaccinării anti-COVID -, vorbim de reacţii adverse foarte frecvente, reacţii adverse frecvente, reacţii adverse mai puţin frecvente, reacţii adverse rare şi reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută. Aici o să ne limităm la reacţiile adverse foarte frecvente care presupun că mai mult de un pacient, de un individ din zece, va dezvolta aceste reacţii adverse care sunt reacţii adverse banale, şi aici exemplificăm cefaleea, sau durerea de cap, artromialgiile, dureri de muşchi, de oase, durere şi tumefacţie la locul administrării vaccinului, oboseală, febră, frison, sau febră şi frison. În cazul celor frecvente, vorbim de eritem sau înroşire la nivelul administrării vaccinului, în cele mai puţin frecvente vorbim de limfadenopatii, adică de inflamţia lanţurilor ganglionare, preponderent la nivel cervical şi de insomnii.
În ceea ce priveşte reacţiile adverse cu frecvenţă necunoscută, acestea sunt extrem de rare şi nu s-au putut aduna date încât să spui câte cazuri sunt, şi aici vorbim despre reacţii de anafilaxie la persoane care nu aveau istoric de reacţie anafilactică şi miocardite sau pericardite la pacienţi tineri, de sex masculin, cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani, de aici ideea că orice persoană care a prezentat risc alergic sau istoric alergic trebuie să fie monitorizată minimum 30 de minute post administrare, conform recomandărilor O.M.S. Nu este nicio problemă nici măcar din acest punct de vedere, fiindcă pacientul când merge şi îşi administrează vaccinul, îl administrează într-un centru unde există trusă medicală, cu tot ce îţi trebuie. Dacă apare reacţie anafilactică şi în centru este personal medical specializat, nu este nicio problemă. Cunosc persoană cu istoric de anafilaxie, reacţie alergică gravă, care s-a vaccinat şi nu a prezentat nicio problemă. Ce-i drept, persoana şi-a luat un pic de medicaţie antihistaminică înaintea administrării vaccinului. Deci, sunt reacţii adverse care pot fi tratate şi bine gestionate. Punând în balanţă ideea de a face o formă severă şi aceste reacţii adverse, eu zic că merită să ne vaccinăm.
Reporter: Observăm o scădere a numărului de pacienţi confirmaţi cu COVID-19, scădere care vine ca o gură de oxigen pentru toate cadrele medicale din ţară. Care sunt recomandările dumneavoastră pentru populaţie, în perioada următoare, având în vedere că se anunţă relaxări?
Dr. Cristina Răduţă: Relaxarea este binevenită, într-adevăr, dar trebuie făcută cu cerebralitate, păstrăm aceleaşi directive, şi însemnând purtarea măştii, în spaţiile închise sau în aer liber, dar cu densitate populaţională mare, păstrăm ideea de distanţare fizică, păstrăm ideea de igienă, măsuri de igienă elementară. Gura de oxigen este binevenită, dar va fi înlocuită această gură de oxigen de tratarea pacienţilor post-covid, cei care au stat foarte mult acasă, care vin cu afectare pulmonară mare, cu necesar de oxigen, dar al căror test nu va mai ieşi pozitiv, ei sunt totuşi pacienţi post-covid.
Reporter: Mulţumesc!
La Buzău, în timpul valului patru, respectiv de la 1 octombrie şi până în prezent, au fost înregistrate 9533 de persoane infectate şi, din păcate, 332 de vieţi curmate ca urmare a infectării cu tulpina Delta. În total, judeţul a înregistrat de la debutul pandemiei peste 23.900 de cazuri COVID-19 şi peste 800 de decese.