Mega-jucătorii penali de pe tuşă

Un scandal fără precedent a fost generat ieri de către procurorul şef al Curţii Penale Internaţionale de la Haga. Acesta a solicitat emiterea unui mandat de arestare împotriva a doi lideri israelieni şi altor câtorva lideri Hamas. Furtuna s-a declanşat instantaneu pe ambele maluri ale oceanului.

Mandatul solicitat de Karim Khan îl vizează în mod direct pe Benjamin Netanyahu, dar şi pe Yoav Gallant, ministrul israelian al Apărării. Se solicită de asemenea aprobarea unui mandat de arestare împotriva liderului aripii militare a Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, precum şi a încă doi capi ai organizaţiei teroriste. Acuzaţiile sunt de crime de război şi de crime împotriva umanităţii. Nici Israelul şi nici Statele Unite, care au reacţionat vehement, nu sunt semnatare ale convenţiei din 1998 în baza căreia a fost creată această curte penală internaţională. La fel cum, în paranteză fie spus, nici Rusia nu este parte a respectivei convenţii. Totuşi, dacă se aprobă mandatele de arestare, persoanele vizate nu vor mai putea călători fără riscul de a fi încarcerate în niciunul dintre statele care sunt parte ale acestui organism internaţional. În ce constau reacţiile şi de ce aproape instantaneu un număr foarte mare de analişti consideră că decizia procurorului Karim Khan este extrem de controversată?

Principala obiecţie este că aceste mandate de arestare solicitate, dar încă neaprobate, sunt expresia unei false echivalenţe morale între ceea ce a făcut Hamas şi ceea ce a făcut Israelul. La originea războiului de Gaza, care este considerat pe bună dreptate un carnagiu, se află o organizaţie teroristă, recunoscută ca atare de cele mai multe state, respectiv Hamas, care a pus la cale şi şi-a asumat un atac neprovocat împotriva unor aşezări israeliene, uciderea cu sânge rece a unui mare număr de cetăţeni nevinovaţi şi luarea de ostatici care, în ciuda tuturor presiunilor, inclusiv din partea unor state neprietenoase faţă de Israel, nu au fost încă eliberaţi. A condamna reprezentanţii Israelului la pachet cu reprezentanţii Hamas reprezintă conform unor reacţii de la Tel Aviv sau unor reacţii din Statele Unite o uriaşă eroare atât morală, cât şi juridică. Extrem de interesant, dar şi de înţeles în acelaşi timp, este faptul că la Washington împotriva deciziei asumate de procurorul şef al Curţii Penale Internaţionale s-au pronunţat atât republicanii, cât şi democraţii, aceştia din urmă în frunte cu Joe Biden. S-a solicitat, nici mai mult nici mai puţin decât instituirea de sancţiuni împotriva membrilor Curţii, în măsura în care mandatele vor fi aprobate. Întrucât decizia Curţii de la Haga este luată cumva la pachet, o eventuală dezangajare ar face ca şi Hamas să iasă din această afacere cu faţa curată. Inclusiv reprezentanţii acelor state care, făţiş sau mai puţin făţiş, au susţinut Hamas. Inclusiv reprezentanţii organizaţiilor civile, naţionale şi internaţionale care, cu rea credinţă, au pus semnul egalităţii între Hamas şi palestinieni. Ca şi când respectiva organizaţie teroristă ar fi fost şi ar fi reprezentanta legitimă a populaţiei palestiniene. Indiferent cum se va scrie istoria, la sfârşit, atunci când se va trage linie, se va stabili că vina principală pentru ceea ce se întâmplă în Gaza o poartă nu doar Hamas, ci şi toţi cei care într-o formă sau alta au încurajat această organizaţie teroristă.

Dar aspectul cel mai grav al procesului declanşat de Karim Khan vizează decredibilizarea şi până la urmă dezinstituţionalizarea Curţii Penale Internaţionale. O decizie atât de controversată, dacă ar mai fi şi aprobată de Curte, ar pune sub un mare semn de întrebare ultima condamnare de răsunet prin emiterea mandatului internaţional de arestare împotriva lui Vladimir Putin. Iar efectele în timp s-ar duce şi mai departe, pentru că semne de întrebare ar mai putea fi ridicate şi în ceea ce priveşte implicarea Curţii Penale Internaţionale în condamnarea celor acuzaţi de crime împotriva umanităţii la capătul războiului de fosta Iugoslavie.

Decizia este atât de controversată şi atât de discutabilă, încât nu este exclus să asistăm la disoluţia acestui organism internaţional, care are totuşi o istorie de 25 de ani.