Guvernul a amânat, ieri, aprobarea unui memorandum în baza căruia Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar urma să fie definitivat în 26 februarie, după organizarea unor ample consultări cu reprezentanţii sectorului privat, ai societăţii civile, cu sindicatele, precum şi cu ceilalţi parteneri de dialog.
Deşi actul respectiv figura pe ordinea de zi, acesta nu a mai fost discutat de membrii Cabinetului, aşa cum se arată într-un comunicat de presă emis de la Palatul Victoria, după şedinţa de guvern. Memorandumul a fost întocmit de ministrul Cristian Ghinea şi avizat de vicepremierul Dan Barna, dar urmează să fie corelat cu datele din Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă, adoptat în urmă cu două zile de Comisia pentru bugete şi Comisia pentru afaceri economice şi monetare din cadrul Parlamentului European, deoarece statele membre ar urma, conform noii reglementări, să primească un avans de 13% din alocarea totală prevăzută prin mecanism, faţă de numai 10% cât propusese Consiliul Uniunii Europene. Acest lucru înseamnă că, de îndată ce PNRR va fi aprobat oficial, prefinanţarea primită de ţara noastră din acest mecanism va fi 3,95 miliarde de euro, faţă de 3,04 miliarde cât era prevăzut iniţial.
În memorandumul a cărui aprobare a fost amânată de guvern, se arată:
"Pentru o abordare unitară şi coordonare interinstituţională în elaborarea şi negocierea informală cu Comisia Europeană, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene propune implicarea Preşedinţiei, a vicepremierului coordonator, a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, precum şi a ministerelor de linie în domeniul cărora sunt prevăzute activităţi şi proiecte în PNRR. De asemenea, se propune ca PNRR să fie actualizat până la finalul lunii februarie 2021 într-o formă coerentă, în conformitate cu priorităţile stabilite in cadrul Programului de Guvernare. În cadrul procesului de organizare, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va organiza consultări cu reprezentanţii sectorului privat, ai societăţii civile, cu sindicatele, precum şi cu ceilalţi parteneri de dialog".
Conform documentului, termenul până la care statele membre pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul Naţional
de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este 30 aprilie 2021. Până atunci, Comisia Europeană ar urma să aprobe în luna februarie regulamentul privind implementarea Mecanismului privind facilitatea de redresare şi rezilienţă, iar în funcţie de acest moment termenul de transmitere a PNRR poate fi decalat.
În cadrul PNRR, investiţiile şi reformele trebuie prezentate ca un pachet coerent, pornind de la Recomandările Specifice de Ţară (RST) 2019-2020. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că este necesar ca investiţiile şi reformele aferente planului să contribuie în proporţie de 37% la obiectivul de schimbări climatice şi în proporţie de 20%
la obiectivul de digitalizare. De aceea, pentru finalizarea cu celeritate a listei de investiţii şi reforme pentru fiecare domeniu, toate ministerele de linie vor desemne un coordonator la nivel politic, precum şi un reprezentant la nivel tehnic, responsabili de menţinerea dialogului permanent cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în calitate de coordonator naţional al PNRR.
Prin facilitatea de redresare şi rezilienţă, ţara noastră beneficiază de o alocare de aproape 30,4 miliarde euro (din care 13,7 miliarde euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde euro sub formă de împrumuturi), fonduri necesare pentru realizarea de investiţii şi reforme în mai multe domenii de activitate, precum şi pentru redresarea economiei naţională după criza generată de pandemia Covid-19.