Meserie grea, practicarea jurnalismului face, în continuare, victime

Jurnalismul rămâne şi în secolul al XXI-lea o meserie mai grea şi mai periculoasă decât îşi închipuie majoritatea oamenilor. De altfel, în majoritatea topurilor, alcătuite pe diverse criterii, jurnalismul se află în primele cinci cele mai periculoase meserii. Treizeci şi doi de jurnalişti şi colaboratori ai media au fost ucişi de la începutul anului, conform Reporteri fără Frontiere (RSF), care precizează că numărul este în scădere faţă de 2019 din cauza crizei sanitare, care a făcut şi ea victimele sale în rândul ziariştilor. Cu ocazia "Zilei internaţionale a sfârşitului impunităţii pentru crime comise împotriva jurnaliştilor", RSF îşi reiterează solicitarea adresată secretarului general al ONU, Antonio Guterres, de a crea un post de "reprezentant special pentru securitatea jurnaliştilor". "Secretarul general mai are puţin peste un an pentru a acţiona şi pentru a lăsa o moştenire semnificativă în materie de luptă împotriva impunităţii şi de protecţie a jurnaliştilor. Desemnarea unui membru al echipei sale drept contact privilegiat, singura acţiune concretă pe care el a desfăşurat-o pentru moment, nu este suficientă", şi-a exprimat regretul secretarul general al organizaţiei neguvernamentale, Christophe Deloire.

În 2019, 49 de jurnalişti au fost ucişi în lume, un număr în scădere netă comparativ cu anul anterior, zonele de conflict fiind mai puţin sângeroase pentru jurnalişti, deoarece aceştia merg acolo din ce în ce mai puţin, conform RSF. Deşi scăderea este şi mai mare în 2020, cu 29 de jurnalişti şi trei colaboratori media ucişi până acum în acest an, acest lucru s-a întâmplat şi pentru că, în contextul crizei sanitare, mulţi jurnalişti nu s-au deplasat pe teren, subliniază RSF, care îşi va publica bilanţul final în decembrie, ca în fiecare an. "Perioada COVID a schimbat datele pe teren. Mai puţini jurnalişti au fost ucişi, dar au existat mai multe presiuni şi şantaje asupra jurnaliştilor", notează RSF. "Ameninţările sunt tot mai nuanţate şi mult mai dificil de combătut", constată Christophe Deloire. În ultimul deceniu, aproape 1.000 de jurnalişti au fost ucişi pentru munca lor, crime care au rămas aproape mereu nesancţionate. Multe dintre aceste cazuri nu au făcut obiectul unei veritabile anchete, iar vinovaţii nu au fost nevoiţi să dea socoteală pentru actele lor, susţine Deloire. Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (FIJ) lansează la rândul său o campanie mondială "pentru a-i denunţa pe cei care ordonă crime împotriva jurnaliştilor şi rămân nepedepsiţi, dar şi pentru a cere guvernelor să ia măsuri urgente cu scopul de a opri impunitatea şi de a proteja libertatea presei", se arată într-un comunicat.

Potrivit bilanţului realizat anul trecut de organizaţia Reporteri fără frontiere, "numărul celor ucişi nu a fost niciodată atât de scăzut în ultimii 16 ani". Scăderea continuă şi în acest an. Partea proastă este că tot mai multe crime îndreptate împotriva jurnaliştilor au loc în ţări democratice. Acest bilanţ, la un minim "istoric" faţă de media de 80 de jurnalişti ucişi în precedenţii doi ani, se explică prin scăderea numărului celor care şi-au pierdut viaţa pe teren în ţările cu conflicte armate - Yemen, Siria, Afganistan. Această scădere nu ar trebui totuşi să ascundă o realitate care persistă: numărul jurnaliştilor ucişi în ţări neaflate în conflict rămâne la fel de ridicat de la un an la altul, subliniază organizaţia, citând cazul Mexicului, unde au fost ucişi zece jurnalişti, la fel ca în 2018. Potrivit RSF, "America Latină, cu un total de 14 (jurnalişti) ucişi pe tot continentul, a devenit o zonă la fel de ucigaşă pentru jurnalişti, ca şi Orientul Mijlociu marcat de conflicte fratricide". RSF a indict şi un bilanţ al jurnaliştilor trimişi în închisoare în 2019 pentru că şi-au exercitat profesia - 389, în creştere cu 12% faţă de 2018. "Aproape jumătate dintre jurnaliştii încarceraţi se află închişi în doar trei ţări: China, Egipt şi Arabia Saudită", o treime dintre ei în China, care şi-a intensificat represiunea împotriva minorităţii uigure, afirmă RSF.

Pe de altă parte, pandemia a făcut şi ea victime. Zeci de jurnalişti au murit în primăvara acestui an în întreaga lume, din cauza noului coronavirus, a estimat ONG-ul elveţian PEC (Press Emblem Campaign), atrăgând atenţia asupra insuficientei protecţii a angajaţilor din media care acoperă pandemia: "Jurnaliştii sunt expuşi la riscuri semnificative în această criză pentru că ei trebuie să continue să informeze şi merg în spitale pentru a vorbi cu medici, infirmieri, lideri politici, specialişti, oameni de ştiinţă şi pacienţi". În diferite ţări, măsurile de protecţie indispensabile (distanţarea, purtarea măştilor, măsurile de igienă, plasarea în carantină) nu au fost aplicate, mai ales la începutul epidemiei, ulterior lucrurile intrând într-o oarecare normalitate din punct de vedere al protecţiei.