MFP: "Emisiunea de euroobligaţiuni a fost subscrisă de 585 de investitori, în special fonduri de active şi bănci"

Baza investiţională pentru emisiunea de euroobligaţiuni prin care Ministerul Finanţelor Publice a atras, săptămâna trecută, 3,3 miliarde de euro din pieţele externe este una diversificată, principalii investitori fiind fonduri mari de active din Vest şi bănci comerciale, afirmă ministerul într-un comunicat remis ieri Redacţiei.

Emisiunea a fost suprasubscrisă, nivelul final al subscrierii fiind de peste 3 ori mai mare decât oferta, la care au participat peste 585 de investitori, câţiva şi din Asia. Nivelul ridicat al cererii este pozitiv pentru statul român, care are cheltuieli suplimentare de cel puţin 120 de miliarde de lei de finanţat în acest an faţă de veniturile estimate, însă vine în contextul în care investitorii încă percep randamente ridicate pentru finanţarea ţării noastre în comparaţie cu Bulgaria sau Grecia, fără a mai menţiona dobânzile negative la care se împrumută economiile vestice.

Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,3 miliarde euro cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,793% şi o rată de dobândă de 2,750% pe an, şi 2 miliarde euro cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 3,624% şi o rată de dobândă de 3,624% pe an. Banii au intrat în conturile Trezoreriei marţi, 26 mai.

"Baza investiţională a tranzacţiei a fost una deosebit de diversificată din punct de vedere geografic, iar din punct de vedere al tipurilor de investitori, pentru ambele tranşe se distinge preponderenţa investitorilor de tipul «real money», respectiv fonduri de active administrate privat şi bănci comerciale. De asemenea, este de remarcat o creştere a diversificării către investitori din Asia şi a participării în proporţie de peste 65% a marilor investitori activi pe pieţele internaţionale de capital din SUA, Germania şi Marea Britanie pentru tranşa cu maturitatea de 10 ani", arată MFP în comunicat.

În ceea ce priveşte distribuţia geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 5 ani (cu scadenţă la 26 februarie 2026), aceasta a fost următoarea: Marea Britanie şi Irlanda 22%, SUA 14%, Germania şi Austria 15%, România 6%, CEE 6%, Elveţia 5%, Italia 7%, Franţa 4%, restul Europei 16%, Asia 5%.

Pentru maturitatea de 10 ani, distribuţia geografică a investitorilor a fost următoarea: Marea Britanie şi Irlanda 35%, SUA 23%, Germania şi Austria 9%, România 8%, CEE (exclusiv România) 6%, Elveţia 5%, Italia 2%, Franţa 2%, restul Europei 7%, Asia 3%.

Distribuţia pe categorii de investitori pentru maturitatea de 5 ani lung a fost preponderent către fonduri de active administrate privat, respectiv 56%, 23% către bănci comerciale şi private, 1% către fonduri de pensii şi companii de asigurări, 6% instituţii oficiale şi 14% fonduri de investiţii. Pentru maturitatea de 10 ani, distribuţia în funcţie de tipul investitorilor a fost următoarea: fonduri de active administrate privat 70%, bănci comerciale şi private 13%, fonduri de pensii şi companii de asigurări 3%, instituţii oficiale 3%, fonduri de investiţii 11%.

Potrivit Ministerului, costurile la care Guvernul a atras cele 3,3 miliarde de euro sunt "atractive, în contextul propagării pandemiei Covid-19". În comunicat se mai precizează: "Strategia de execuţie a emisiunii a permis reducerea graduală a costurilor, pe fondul unei suprasubscrieri masive pentru cele două tranşe. Faţă de valorile cu care au fost lansate iniţial în piaţă cele două tranşe, de 355 puncte de bază peste cotaţia de referinţă Mid-Swap pentru maturitatea de 5 ani lung şi de 425 puncte de bază peste cotaţia de referinţă Mid-Swap pentru maturitatea de 10 ani, costurile au fost reduse cu 50 puncte de bază, obţinându-se în final prime de emisiune de 15 puncte de bază pentru maturitatea de 5 ani lung, respectiv 20 puncte de bază pentru maturitatea de 10 ani".

La rândul său, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, afirmă în comunicat că împrumutul contractat va fi folosit pentru acoperirea nevoilor de finanţare în creştere, rezultate din deficitul bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice.

"Succesul acestei tranzacţii demonstrează încă o dată încrederea de care se bucură România din partea comunităţii internaţionale a investitorilor, chiar şi în această perioadă provocatoare, generată de pandemia COVID-19. Guvernul rămâne în continuare pe deplin angajat în lupta împotriva virusului SARS-CoV-2, iar împrumutul contractat va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanţare în creştere, rezultate din deficitul bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice. În contextul actual, dominat de efectele socio-economice negative cauzate de pandemia COVID-19, atât volumul atras, precum şi cererea record din partea investitorilor şi primele de emisiune aferente tranzacţiei reprezintă realizări deosebite ale României, în calitate de emitent suveran din categoria pieţelor emergente", a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

Tranzacţia a fost intermediată de către BNP Paribas, Erste Group Bank AG, ING Bank N.V., J.P. Morgan Securities plc, Raiffeisen Bank International AG şi Unicredit Bank AG.

Totodată, în comunicat se mai precizează: "România a reuşit o serie de performanţe care i-au consolidat, încă o dată, poziţia de emitent sofisticat pe pieţele externe de capital:

- prin volumul impresionant al cererii, precum şi prin volumul final al tranzacţiei, este cea mai mare emisiune de euroobligaţiuni lansată de un emitent suveran din zona non-Euro şi a doua cea mai mare din regiunea CEE;

- tranzacţia reprezintă cel mai mare volum de finanţare realizat de Romania într-o singură zi;

- s-a bucurat de cea mai mare cerere înregistrată vreodată la o emisiune din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 12 miliarde de euro), dar şi la închiderea tranzacţiei când nivelul cererii s-a menţinut la un nivel record, de 12 miliarde euro;

- s-a realizat cea mai mare reducere a costului faţă de nivelul iniţial lansat în piaţă, de 50 de puncte de bază".