MFP şi ASF propun interzicerea tranzacţiilor Forex

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat, recent, un proiect de lege care prevede printre altele, interzicerea unor instrumente financiare derivate în România, tranzacţionate prin intermediul platformelor electronice.

Menit să transpună prevederile directivei europene MiFID II, proiectul provine din laboratoarele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Proiectul a stârnit nemulţumiri în rândul intermediarilor ce vor fi afectaţi, în mod direct, de această măsură.

Concret, în articolul 104 din proiectul de lege se propune interzicerea către clienţii de retail a opţiunilor binare, contractelor futures şi a contractele pentru diferenţă (CFD-uri) ce au drept activ suport perechi valutare (Forex), şi care nu sunt tranzacţionate pe o bursă recunoscută.

Alte prevederi specificate în articolul menţionat vizează restricţii referitoare la modul în care sunt promovate instrumentele financiare derivate către clienţii de retail, tranzacţionate prin intermediul platformelor electronice.

Într-un răspuns transmis la solicitarea ziarului "BURSA", ASF susţine că măsurile propuse sporesc protecţia investitorilor şi integritatea pieţei, având drept model prevederile aflate în vigoare în Belgia.

În schimb, Bogdan Albu, manager general al societăţii XTB România, consideră că această legislaţie nu ar avea efectele urmărite, de protecţie a investitorilor, şi ar afecta, în realitate, doar puţinele companii OTC reglementate care au prezenţă în România, brokerii bursei locale care au şi divizii de instrumente derivate, şi nu în ultimul rând, traderii români.

Reprezentanţii ASF au arătat că prevederile art. 104 se bazează pe prevederile din MiFID II şi respectiv art. 42 din MiFIR (regulament european cu aplicabilitate directă începând din 3 ianuarie 2018 şi care este emis în aplicarea directivei MiFID II).

Oficialii ASF ne-au trasmis: "Având în vedere prevederile menţionate, ţinând cont de complexitatea acestor instrumente, de riscurile asociate unei asemenea investiţii (efectul de levier mare pe care îl implică), de numărul în creştere de investitori de retail care sunt nemulţumiţi de publicitatea agresivă a acestor instrumente şi luând exemplul altor state membre care au adoptat deja măsuri similare (Belgia, Franţa), în cuprinsul proiectului de lege a fost introdusă, la art. 104, restricţia distribuirii anumitor instrumente financiare derivate către investitorii de retail, precum şi reguli privind modalitatea de distribuţie în România a acestor instrumente prin platforme electronice de tranzacţionare".

Principalul model avut la baza redactării dispoziţiilor art. 104 din proiectul de lege este dat de prevederile aflate în vigoare în Belgia, conform ASF.

Autoritatea a mai adăugat: "Aşadar, restricţionarea acestor produse se adresează cu precădere investitorilor de retail, care nu înţeleg uneori riscurile asumate investiţiei în astfel de produse speculative, şi care nu realizează pierderea pe care trebuie să o suporte decât în momentul producerii acesteia (pierdere care - ţinând cont de efectul de levier - se dovedeşte a fi mult mai mare decât investiţia iniţială).

De asemenea, considerăm că investitorii de retail vor avea, în continuare, opţiunea de a investi în instrumente financiare derivate care sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare, locuri de tranzacţionare unde există reguli de transparenţă care ajută investitorul să fie informat corespunzător".

• ASF: "Interdicţia propusă va avea efecte pozitive atât pentru investitori cât şi pentru intermediari"

La elaborarea legii au fost avute în vedere aspecte care ţin de protecţia investitorilor, de integritatea pieţei şi de reducerea riscurilor la care sunt expuşi clienţii de retail, având în vedere că aceste investiţii, prin caracteristicele lor, presupun un efect mare de levier şi un risc asociat foarte ridicat, precizează ASF, adăugând: "Un grad de risc mare al investiţiei presupune şi o probabilitate de pierdere, iar în cazul producerii acesteia, nemulţumirea clientului se va răsfrânge şi asupra intermediarului care i-a furnizat serviciul respectiv, imaginea intermediarului şi a întregii pieţe de capital putând fi afectată".

Conform instituţiei, în spaţiul european există state membre care au introdus anumite restricţii/interdicţii privind anumite instrumente financiare şi modalitatea de distribuire a acestora, iar în urma introducerii acestor dispoziţii a scăzut semnificativ numărul plângerilor înregistrate pe acest subiect: "Având în vedere experienţa acestora, apreciem că interdicţia introdusă va avea efecte pozitive şi în România, atât în rândurile investitorilor, cât şi în cazul intermediarilor care aplică regulile MiFID".

ASF menţionează că şi la nivelul ESMA (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe) a fost înregistrată o preocupare cu privire la furnizarea de produse speculative către investitorii de retail (produse cum ar fi CFD-uri, rolling spot forex si opţiuni binare): "Astfel, în comunicatul de presă emis în data 29 iunie 2017 (...), ESMA precizează că la nivelul acestei autorităţi se desfăşoară o serie de activităţi de monitorizare în vederea stabilirii oportunităţii utilizării competenţelor sale de intervenţie în sensul restricţionării distribuirii acestor produse, în temeiul prevederilor art. 40 din MiFIR. Precizăm, de asemenea, că proiectul de lege este în proces de aprobare la nivelul Guvernului. Prin urmare, sunt binevenite propunerile şi observaţiile din partea participanţilor la piaţă pe marginea prevederilor referitoare la restricţionarea distribuirii anumitor instrumente financiare derivate, pentru a putea îmbunătăţii proiectul de lege".

• Bogdan Albu, XTB România: "Această legislaţie nu îşi atinge scopul de a proteja investitorii"

Referitor la prevederile propuse în art. 104 al proiectului de lege privind pieţele de instrumente financiare, domnul Bogdan Albu, manager general al societăţii XTB România ne-a transmis: "Susţin categoric iniţiativa ASF de a proteja românii, de a face ordine în piaţa OTC (n.r. Over-The-Counter) şi de a controla casele de brokeraj prezente în România. Totuşi, nu pot să nu remarc faptul că această legislaţie, dacă ar fi adoptată în forma propusă, ar afecta, în realitate, doar puţinele companii OTC reglementate care au prezenţă în România, brokerii bursei locale care au şi divizii de instrumente derivate, şi nu în ultimul rând, traderii români. Consider că această legislaţie nu ar avea efectele urmărite, de protecţie a investitorilor".

Bogdan Albu adaugă: "Din modalitatea în care este redactat în prezent art. 104 din Proiectul de lege, înţeleg faptul că, în ipoteza în care acesta va fi adoptat în forma publicată pentru consultare publică, vor fi interzise contractele de tip «forex rolling spot» (CFD-urile având drept suport perechile valutare) oferite clienţilor de retail, necondiţionat de perioada de valabilitate sau de nivelul efectului de levier, şi nu doar promovarea sau interzicerea acelor instrumente derivate cu o perioadă de valabilitate de maxim 48 de ore. Deci, pe scurt, tranzacţionarea CFD-urilor «Forex» va deveni o activitate ilegală în România şi consider acest lucru ca fiind o greşeală".

• Albu: "Modelul belgian reprezintă un contraexemplu în ceea ce priveşte organizarea unei pieţe OTC"

În opinia domnului Albu, modelul pe care merge ASF nu reprezintă un exemplu de urmat: "Din câte am înţeles de la ASF, modelul care a stat la baza acestei propuneri legislative a fost cel belgian, ţară care a interzis complet distribuirea instrumentelor derivate către retail acum un an, în luna august 2016. Aşa cum consider şi eu acum, atunci au existat mai multe voci în piaţa de capital belgiană care au afirmat că acest lucru nu va afecta decât companiile reglementate. Iar exact asta s-a şi întâmplat, Autoritatea Belgiană de Supraveghere emiţând noi avertismente săptămâna trecută (n.r. acum două săptămâni) cu privire la un număr de nouă firme nereglementate care oferă, în continuare, instrumente derivate clienţilor de retail. Aceste nouă companii se alătură celorlalte 19 societăţi nereglementate care au fost făcute cunoscute publicului de către autoritatea belgiană în luna martie a acestui an, în timp ce companiile serioase au dispărut din piaţa respectivă. În acest caz, zicala «drumul către iad este pavat cu intenţii bune» este cât se poate de adevărată şi cred că Belgia este de fapt un contraexemplu pentru cum putem să nu facem ordine în piaţa OTC.

În agenda telefonului meu se regăsesc, în continuare, câteva zeci de numere de telefon ale unor diverşi indivizi care m-au contactat (nesolicitat) de-a lungul timpului pentru a-mi oferi «ponturi» de investiţii începând cu anii 2005-2006. Prin urmare, cunosc destul bine acest fenomen negativ şi evoluţia sa în România. Personal, nu diferenţiez cu mult acest fenomen de escrocheria «accidentul», cea care luase amploare recent în întreaga ţară, printre ale cărei victime căzuseră, la un moment dat, inclusiv propriii mei părinţi în vârstă. Totodată, primesc uneori de la clienţi, cunoscuţi sau prieteni, înregistrări ale unor astfel de convorbiri în care indivizi hiperactivi, insistenţi şi obraznici, îi sună pentru a-i convinge să investească la «bursă». O mare parte dintre clienţii companiei pe care o reprezint sunt însă traderi cu vechime, persoane care au învăţat să distingă un broker serios de unul cu intenţii necurate, poate şi datorită programelor educaţionale pe care compania noastră le-a derulat de-a lungul timpului în România. Aici apare primul semn de întrebare pentru mine, şi anume, dacă de câţiva ani mai toate companiile de tip «scam» promovează CFD-urile cu suport pe acţiuni, IPO-uri sau alte tipuri de instrumente care au legătură cu bursele de acţiuni, de ce se doreşte de către ASF interzicerea CFD-urilor Forex, în condiţiile în care aceasta nu mai constituie, în prezent, un instrument promovat de către escroci? Nu cred că doar levierul ridicat pe care îl au asociat instrumentele cu activ suport pe valute este un motiv suficient pentru a interzice o întreagă gamă de instrumente construite pe acel suport".

• Albu: "Riscul unui instrument derivat nu este dat doar de nivelul levierului, ci şi de caracteristicile activului suport"

Instrumentele de tip «forex rolling spot», denumite în mod uzual «Contracte pentru Diferenţă» sau «CFD-uri Forex», fac parte dintr-o gamă mai variată de instrumente derivate, ne-a precizat reprezentantul XTB, adăugând: "Contractele de tip CFD în general, specifice pieţei OTC, pot avea drept activ suport şi alte tipuri de active, în afara perechilor valutare, de exemplu mărfuri, acţiuni, indici bursieri, monede virtuale, ETF-uri (n.r. Exchange-Traded Funds), fiecare dintre acestea având asociate diferite niveluri ale levierului, plecând de la instrumente fără levier, aşa cum sunt, de exemplu, acţiunile sintetice din oferta XTB, şi până la niveluri ale levierului de 1:10 în cazul CFD-urilor cu activ suport pe ETF-uri, 1:66 în cazul CFD-urilor cu activ suport pe mărfuri, sau 1:100 respectiv 1:200, în cazul CFD-urilor Forex, cele având ca activ suport perechile valutare şi totodată instrumentele vizate de alin (3) şi (4) ale articolului 104 din proiectul de lege.

Aceste niveluri ale levierului sau ale multiplicatorului instrumentului de tip CFD sunt strâns legate de volatilitatea pieţei activului suport. De exemplu, deşi instrumentele ce au drept activ suport perechile valutare sau Forex sunt cele care au şi cele mai ridicate niveluri ale levierului în oferta XTB (şi în ofertele tuturor brokerilor în general), acest lucru este posibil deoarece valutele fluctuează oarecum mai lent în comparaţie cu pieţele de mărfuri sau cu cele de acţiuni. Motivul pentru care aduc în discuţie acest aspect este de a evidenţia faptul că riscul aparent al unei pieţe, sau al unui instrument derivat, nu provine doar din nivelul levierului aferent acelui instrument, ci şi din caracteristicile activului suport în sine, perechile valutare, ca activ suport pentru instrumente derivate, fiind cel mai puţin volatil tip de activ. Totodată, menţionez că fluctuaţii abrupte de zeci de procente se regăsesc mult mai frecvent pe pieţele de acţiuni, în cazul companiilor listate".

Atâta timp cât nivelul levierului nu este singurul element pe care un trader trebuie să îl aibă în vedere atunci când evaluează riscul instrumentului pe care îl va accesa, activul suport în sine jucând un rol la fel de important, interzicerea instrumentelor derivate care au drept activ suport perechile valutare, indiferent de nivelul levierului, nu îşi găseşte o justificare, consideră Bogdan Albu.

• Albu: "Principalul risc al instrumentelor derivate este reprezentat de modul agresiv şi iresponsabil de promovare al acestora"

Reprezentanul XTB consideră că principalul risc pe care îl prezintă instrumentele derivate pentru publicul românesc de retail nu îl constituie instrumentele în sine, ci modul agresiv şi iresponsabil de promovare a acestora de către unii dintre brokeri, majoritatea neavând sedii în România sau lucrând externalizat cu parteneri neautorizaţi de tip call-center: "Totodată, consider că statistica ce arată că cetăţenii României au cel mai scăzut nivel de educaţie financiară din Uniunea Europeană, acest lucru venind în susţinerea interzicerii unor instrumente percepute ca fiind «high-risk», nu este justificată în acest sens. Aşa cum tot statistica o arată, iar realitatea o confirmă, jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, confruntându-se cu numeroase lipsuri materiale şi cu mari carenţe în ceea ce priveşte gradul de cultură în general, şi de educaţie financiară în particular. Această scindare a populaţiei între urban şi rural împarte ţara, în realitate, în două Românii diferite, înclinând balanţa într-un mod negativ la nivelul întregii ţări, atunci când vine vorba despre astfel de statistici".

Domnia sa menţionează că publicul ţintă al XTB - şi al altor brokeri de bună credinţă - nu l-au reprezentat niciodată persoanele cu un grad redus de educaţie financiară. Domnul Albu a adăugat: "Personal consider că această piaţă poate fi într-adevăr reglementată mai strict, reglementarea vizând cu precădere politicile comerciale şi metodele de promovare ale brokerilor".

• Tradeville: "Interzicerea CFD-urilor cu activ suport perechi valutare i-ar determina pe investitorii de retail să se orienteze către alte pieţe"

O măsură care ar interzice în România oferirea de instrumente CFD cu activ suport perechi valutare nu ar face decât să îi determine pe investitorii de retail să se orienteze către alte pieţe, unde pot tranzacţiona astfel de instrumente, ceea ce ar poziţiona în dezavantaj intermediarii autorizaţi din România, apreciază reprezentanţii Tradeville: "Vorbim despre investitori care înţeleg în amănunt aceste instrumente, care au un profil potrivit pentru acestea şi cu o experienţă bogată de tranzacţionare".

La finalul anului trecut, Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF, a declarat pentru Agerpres că, în 2017, piaţa Forex va fi reglementată.

Domnul Ursache a spus: "2017 va fi anul în care şi ultimele bariere existente încă în legislaţia pieţei de capital vor dispărea. (...) Vom reglementa situaţia de haiducie care se practică astăzi în piaţa Forex. Va fi anul în care pentru investitorii de retail vom avea prevederi în actele de reglementare foarte precise, astfel încât să nu mai avem atâţia păgubiţi în rândul celor care sunt ademeniţi şi amăgiţi de call-center-urile celor care practică piaţă Forex în România".

Despre reglementarea pieţei Forex se vorbeşte de mai mulţi ani, în contextul în care, în ultima vreme procurorii DIICOT au făcut arestări în cazuri de înşelătorie pe piaţa Forex.

În iulie 2013, într-un interviu pentru ziarul BURSA, Daniel Dăianu, pe atunci prim vice-preşedinte al ASF declara: "Ca şi în alte ţări din Europa, piaţa Forex poate fi încadrată în aria de tranzacţionare a instrumentelor financiare derivate. Adică numai firme autorizate să ofere servicii în mod legal şi tranzacţiile să fie supuse unor reguli de transparenţă şi informare obligatorie a clienţilor privind riscurile asumate, etc."

La începutul anului, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au trimis în judecată 11 brokeri pentru înşelăciune, desfăşurare de activităţi neautorizate pe piaţa de capital şi spălarea banilor, într-un dosar cu prejudiciu de aproximtiv 850.000 euro (513.845 euro, 77.163 dolari şi 1.209.917 lei).