MFP vrea impozit forfetar, mediul de afaceri se opune

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) nu susţine o nouă impozitare forfetară şi o creştere a fiscalizării IMM-urilor şi solicită asigurarea stabilităţii cadrului legal fiscal actual, orientat deja din 2015 (prin ample modificări legislative adoptate în fiecare an până în 2018), într-o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor în loc de cea a profiturilor şi pe înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit specific pentru anumite categorii de activităţi, impozit având caracteristicile unui impozit forfetar, au subliniat reprezentanţii Consiliului, ieri, în cadrul unei conferinţe.

Liviu Rogojinaru, secretar general al CNIPMMR, a declarat: "În multe ţări, întreprinderile mici beneficiază de un sistem simplificat de impozitare a câştigurilor, această abordare având la bază mai multe argumente. Multe ţări au decis aplicarea pentru firmele mici a impozitării "prezumate" a câştigurilor, res­pectiv prin aplicarea unei cote asupra veniturilor sau activelor, tocmai pentru a promova un sistem fis­cal simplu şi pentru a diminua fenomenul evaziunii fiscale".

Afirmaţiile domniei sale vin în contextul în care ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că are în vedere reglementarea impozitului forfetar, afirmând: "În România, astăzi, sunt aproximativ 1,2 milioane de contribuabili. Cam 45.000 aduc ca venituri 98%. Acesta înseamnă că o mare parte din ceea ce înseamnă ANAF, resurse financiare, umane, sunt ca să zic aşa alocate fără un temei logic. Pe de altă parte, companiile sunt sufocate de foarte multe verificări pe care ANAF le desfăşoară. Şi atunci spun aşa: dacă un milion o sută şi ceva de firme aduc undeva la 2% atunci poate o abordare de acest tip, forfetar (impozit forfetar), ar fi mai indicată pentru ambele părţi. Şi pentru mediul de afaceri şi pentru ANAF. Poate o sumă fixă stabilită anual de către stat, în mod transparent, ţinând cont de cifra de afaceri a acelei companii, şi atunci ANAF nu face niciun fel de verificare pe acel contribuabil".

Secretarul general al CNIPMMR susţine că, pe lângă avantajele sistemului de impozitare a veniturilor, trebuie avute în vedere şi dezavantajele: impozitarea are loc şi dacă întreprinderile înregistrează pierderi, din diverse motive, astfel că CNIPMMR solicită menţinerea posibilităţii IMM-urilor de a opta pentru plata impozitului pe venit sau a impozitului pe profit.

Domnia sa consideră că este necesară identificarea unei balanţe optime în ceea ce priveşte definirea firmelor mici cărora le este aplicată impozitarea veniturilor, precum şi alegerea cotelor de impunere care să conducă la creşterea conformării voluntare şi echitate fiscală, respectiv asigurarea unui mediu de desfăşurare a activităţii concurenţial pentru întreprinderile de talie mică, o creştere a fiscalizării nefiind justificată şi oportună şi având efecte negative majore asupra economiei.

Totodată, Liviu Rogojinaru a subliniat că este necesară şi o amplă restructurare a ANAF, precum şi o reducere importantă a cheltuielilor de funcţionare, inclusiv a controalelor.

În plus, CNIPMMR solicită adoptarea unor măsuri administrative şi legislative corespunzătoare pentru rezolvarea problemei controalelor excesive, recunos­cută de MFP: "companiile sunt sufocate de foarte multe verificări pe care ANAF le desfăşoară", fiind necesară centrarea ANAF pe prevenire şi informarea contribualilor, în condiţiile orientării politicii fiscale pe impozitarea veniturilor şi impozitul specific pentru anumite categorii de activităţi, care are caracteristicile unui impozit forfetar.

Nu în ultimul rând, reprezentantul Consiliului IMM-urilor a precizat, făcând referire la declaraţiile ministrului de Finanţe, că este necesară realizarea unei ample analize ex-post privind consecinţele schimbărilor majore ale regimului de impozitare a veniturilor întreprinderilor din România, inclusiv asupra bugetului general consolidat, bazată pe statistici reale, numărul total al companiilor care au depus situaţii financiare în 2017 fiind doar de 692.968, din care mai mult de 25% au avut un volum foarte redus al activităţii (veniturile anuale din exploatare sub 1.000 lei).

Conform CNIPMMR, în primele şase luni din 2019, prin opt acte normative (şapte Ordonanţe de Urgenţă şi o lege), au fost modificate/completate 35 de articole din Codul Fiscal.

De asemenea, tot în prima jumătate a acestui an, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 614 acte normative: 120 de Legi, patru Ordonanţe ale Guvernului, 46 Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului, 444 Hotărâri de Guvern, la care se adaugă ordinele miniştrilor.

Având acest volum imens de acte normative adoptate în primul trimestru al anului 2019, este previzibil că România va continua să se situeze şi anul aces­ta pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală şi de Est),în timp ce în ţările vecine tendinţa este de simplificare şi asigurare a unui cadrul legislativ stabil şi predictibil, condiţie esenţială pentru investitori, atrag atenţia reprezentanţii CNIPMMR.

Pentru viitor, CNIPMMR solicită respectarea principiilor reglementării inteligente: un proces decisional deschis şi transparent, un dialog social calitativ cu confederaţiile patronale, evaluarea în mod sistematic a impactului legislaţiei asupra IMM-urilor, realizarea "testului IMM" şi aplicarea principiului "Gândiţi întâi la scară mică", respectarea principiilor fiscalităţii (modificarea Codului Fiscal "prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum şase luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I" şi predictibilităţii impunerii fis­cale, cu asigurarea "stabilităţii impozitelor, taxelor si contribuţiilor obligatorii", "pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii"), pentru asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil şi rezonabil şi restabilirea încrederii investitorilor.

La rândul său, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, a atras atenţia asupra faptului că "nu se poate guverna doar prin ordonanţe de urgenţă", ori în sfera economică au fost prea multe.

"Noi ne opunem vehement impozitului forfetar. Nu mai dorim modificarea Codului Fiscal în acest mod, fără să avem la dispoziţie nici măcar două luni înainte ca măsurile respective să intre în vigoare", a explicat domnia sa.

Dacă vrem să discutăm de o impozitare de tip forfetar, ar trebui să vedem ce se întâmplă în Franţa, în Spania, în Italia - ţări unde există un sistem asemănător, dar foarte bine organizat şi pus la punct, astfel încât să aducă avantaje la nivelul întregii economii, a conchis domnul Jianu.