Migranţii, prinşi între graniţe şi criza sanitară

Criza sanitară s-a suprapus peste unele crize regionale sau naţionale, iar efectele sunt catastrofale pentru milioane de oameni. Migranţii au de suferit enorm din cauza pandemiei, fiind blocaţi între graniţe. Peste 2.750.000 de migranţi au fost împiedicaţi să revină în ţările lor în ultimele lunide restricţiile impuse pentru a combate pandemia de COVID-19, susţine ONU. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a publicat o analiză detaliată pe acest subiect. Studiul a fost făcut pe baza datelor colectate în 101 ţări, însă organizaţia subliniază că acest bilanţ "subestimează mult numărul migranţilor cu adevărat blocaţi sau afectaţi de COVID-19". Directorul general al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, Antonio Vitorino, a vorbit despre această dramă a milioane de oameni: "Migranţii pot fi trimişi înapoi la ei într-o manieră sigură şi demnă, în ciuda constrângerilor impuse de COVID-19. Acolo unde guvernele au acţionat, zeci de mii de migranţi au putut să se întoarcă la casele lor ţinând cont de provocările sanitare reprezentate de pandemie. Au fost redeschise coridoare pentru lucrători pentru a relansa economiile atât în ţările de plecare, cât şi în ţările de sosire, precum şi pentru a amortiza impactul economic al pandemiei". Analiza organizaţiei a ţinut cont de asemenea şi de lucrătorii sezonieri, precum şi de rezidenţi temporari, studenţi internaţionali sau chiar migranţi deplasaţi, de exemplu, pentru a primi tratamente medicale. Orientul Mijlociu şi Africa de Nord au înregistrat cel mai mare număr de cazuri, conform acestui recensământ realizat în rândul a 1,26 de milioane de persoane, urmate de Asia-Pacific (977.000), Europa (203.000) şi America de Nord, America Centrală şi Caraibe (111.000). OIM a precizat că a primit cereri de asistenţă pentru 115.000 de emigranţi blocaţi care doreau să revină voluntar în ţările lor, dar nu a putut ajuta decât 15.000 dintre cei mai vulnerabili în ultimele luni. Faptul că se află blocaţi îi expune pe aceşti migranţi la diferite pericole, sanitare şi de securitate. OMI ridică de asemenea şi problema specială a celor circa 400.000 de marinari blocaţi pe mare, unii dintre ei fiind la bord de 17 luni.

O altă problemă majoră o reprezintă şi refugiaţii. Numărul persoanelor care au fost nevoite să-şi părăsească zonele în care locuiau era la începutul pandemiei la un nivel record de 79,5 milioane, adică în jur de 1% din populaţia planetei, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). În 2019, numărul celor care s-au refugiat în străinătate sau în interiorul ţărilor lor a crescut cu aproape 9 milioane. Dacă, în anii 1990, în medie 1,5 milioane de refugiaţi reveneau acasă în fiecare an, în ultimul deceniu această cifră a scăzut sub 400.000. De asemenea, modificările climatice riscă să cauzeze milioane de deplasaţi, avertizează Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Filippo Grandi. Criza sanitară n face decât să complice şi mai mult lucrurile.