MIHAELA MITROI, EY: "În inspecţia fiscală trebuie să primeze calitatea, nu cantitatea"

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a realizat, până la jumătatea anului trecut, peste 18.000 de verificări la contribuabili persoane juridice şi fizice, şi a stabilit peste 400 de milioane de euro ca sumă suplimentară de plată, în condiţiile în care, în 2019, numărul total al inspecţiilor realizate a fost de 27.000, potrivit EY, care menţionează: "Cu alte cuvinte, în semestrul întâi al anului 2020, în plină pandemie, Fiscul a controlat cu 33% mai mult faţă de perioada similară a anului 2019. Totodată, ariereratele recuperate de ANAF în prima jumătate a anului 2020 au fost cu 7,7 miliarde de lei mai mult comparativ cu primul semestru al anului 2019, ceea ce ne determină să ne gândim că statul a intensificat şi colectarea, şi activitatea de inspecţie fiscală".

În contextul dat, Mihaela Mitroi, liderul departamentului de asistenţă fiscală şi juridică pentru clusterul de Sud, EY CESA, a declarat ieri, într-o conferinţă online: "Nu cantitatea, ci calitatea politicii de inspecţie fiscală trebuie să primeze, iar în acest sens observăm politica ANAF de a pune accent pe analiza de risc, prin crearea unui departament specializat. Acest departament, însă, ar trebui să îi urmărească pe cei care nu şi-au declarat deloc baza impozabilă, nu pe cei cărora vor să le stabilească sume suplimentare pentru că, după cum observăm din statistici, dacă continui să îi urmăreşti tot pe aceia, atunci sigur că veniturile sau creanţele stabilite suplimentar vor scădea. Deci, în acest context, cred că este destul de importantă calitatea şi, în mod evident, identificarea acelor contribuabili care chiar nu declară deloc, decât să mergem să îi verificăm pe cei care declară şi care pot avea diferenţe de declarare, din greşeală sau din alte motive".

Domnia sa a menţionat că, potrivit statisticilor, dacă în 2016 au avut loc 48.676 de inspecţii fiscale, la un volum de creanţe stabilite suplimentar de 11,4 miliarde de lei, începând cu 2017, numărul s-a redus la 24.533 de inspecţii, dar a ajuns la circa 27.000 în 2019, cu creanţe care au atins 8,2 miliarde în 2017 şi aproximativ 5 miliarde de lei în 2019.

"Raportat la 2016, declinul numărului de inspecţii este un lucru bun, dar din perspectiva bugetului de stat, şi creanţele suplimentare par să scadă", a subliniat reprezentantul EY.

• "Conformarea la declarare - relativ constantă din 2016 până în 2019, conformarea la plată - în creştere"

Din perspectiva gradului de conformare, spune doamna Mitroi, există două aspecte: conformarea la declarare şi cea la plată. Potrivit domniei sale, indicatorul de conformare la declarare a rămas relativ constant - de la 95,3% în 2016 la 94,7% în 2019, iar în primele şase luni ale anului 2020 acest procent a scăzut în mod explicabil, la 92,6%, pe fondul măsurilor legislative adoptate în contextul pandemiei de coronavirus: amânarea plăţii la termen a obligaţiilor; scutirea de dobânzi, penalităţi etc.

Conformarea la plată a crescut de la 84% în 2016 la 86,6% în 2019, conform EY, care aminteşte că în primul semestru din 2020 aceasta a scăzut la 78,4% în baza facilităţilor fiscale acordate companiilor în contextul pandemiei.

"Interesant este că, dacă observăm evoluţiile celor doi indicatori, rezultă că la nivelul anului 2019 diferenţa dintre conformarea la declarare versus plată este de numai 8 puncte procentuale, deci considerăm că mergem pe drumul cel bun", a menţionat Mihaela Mitroi, adăugând că suma medie impusă în urma unei inspecţii fiscale (la persoane juridice) a scăzut de la aproximativ 500.000 de lei în 2017 la 260.000 de lei în 2019. Domnia sa a precizat: "Această evoluţie susţine creşterea gradului de conformare şi de declarare din ultimii ani. În 2020 a fost o situaţie particulară".

Mihaela Mitroi a mai spus că ANAF a anunţat, zilele trecute, o strategie pe următorii patru ani, în baza căreia instituţia doreşte să revină până la sfârşitul anului 2022 la indicatorii de conformare din 2019.

• "Colectarea arieratelor creşte în baza amnistiilor fiscale"

Potrivit EY, colectarea arieratelor a crescut din 2016 până în 2019, "cu o mică excepţie în 2017". Datele arată că în 2016 au fost colectate 33,9 miliarde de lei, în 2017 - 33,3 miliarde, în 2018 - 35,3 miliarde, în 2019 - 40,1 miliarde de lei, iar în primul semestru din 2020 - 27,7 miliarde de lei.

"Credem că explicaţia acestei evoluţii pozitive este dată de cele trei amnistii fiscale din perioada 2015-2020", a afirmat doamna Mitroi, precizând: "Considerăm că amnistiile şi-au atins scopul, îndeosebi cea mai recentă, din 2020, pentru că anulează în totalitate accesoriile aferente obligaţiilor fiscale; nu prevede o limită de sumă şi a corectat o serie de neclarităţi legislative".

Conform EY, sumele colectate prin executare silită au scăzut de la 15,2 miliarde de lei în 2016 la 4,1 miliarde de lei în primul semestru din 2020. Doamna Mitroi a spus: "Dacă coroborăm aceşti indicatori şi cu suma creanţelor stabilite în urma inspecţiilor fiscale, putem observa că acordarea de facilităţi fiscale pentru plata arieratelor se dovedeşte a fi un instrument foarte bun. Concluzia noastră este că societăţile nu reacţionează la forţă, ci la o comunicare cât mai strânsă cu autorităţile".

Concluzionând, Mihaela Mitroi a transmis că măsurile de stimulare a conformării voluntare, cum este cazul unei amnistii, vor duce la rezultate mai bune în comportamentul fiscal al companiilor.