Mihai Tănăsescu: Deficitul bugetar de 2,3% din PIB va fi greu de îndeplinit

O nouă rectificare bugetară aşteaptă aprobarea Ministerului Economiei şi Finanţelor în următoarea perioadă, rectificare prin care ministerul îşi propune alocarea suplimentară de resurse pentru investiţii în infrastructură şi achiziţii militare.

Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional(FMI), apreciază că, atât Comisia Europeană cât şi FMI au atenţionat ţara noastră că utlizarea rectificărilor bugetare în număr mare în decursul unui an, arată de fapt o politică fiscală fără viziune, o politică de tip"de la o zi la alta". Domnia sa susţine că rectificările bugetare ar trebui să se efectueze numai în condiţii speciale, determinate de modificări semnificative în structura indicatorilor macroeconomici.

Dacă prima rectificare bugetară s-a produs sub semnul micşorării deficitului bugetar, lucru de altfel apreciat, aceas-tă nouă initiaţivă aduce de fapt o creştere atât a veniturilor cât şi a cheltuielilor cu circa 1 miliard de euro şi păstrarea deficitului bugetar aprobat anterior, consideră reprezentantul României la FMI.

"Întrebarea de bază care se poate pune este legată de capacitatea administraţiei de a trage aceste resurse suplimentare, în condiţiile în care, în primele cinci luni ale anului, există un deficit de resurse faţă de cele deja planificate, şi capacitatea de efectuare de noi cheltuieli de investiţii, în condiţile în care aproape de jumătatea anului acestea s-au efectuat în proporţie de sub 15% din total", apreciază Mihai Tănăsescu.

Infrastructura este cea mai mare prioritate pentru Româ-nia, susţine domnia sa, care explică faptul că, din fondurile publice alocate în fiecare an pentru investiţii România reuşeşte să cheltuiescă, doar o parte din acestea (circa 2/3 din sumele aprobate) restul fiind transferat către alte tipuri de cheltuieli. "Aceasta arată de fapt o deficienţă a administrării banilor pentru proiectele de capital, o administraţie care trebuie să-şi redefinească funcţiile pentru o atragere mai eficientă a resurselor. Problema majoră a României este de fapt nu asigurarea resurselor de capital, ci managementul lor integrat pentru eficientizarea utilizării lor", apreciază reprezentantul ţării noastre la FMI.

În ceea ce priveşte deficitul bugetar, precum şi cel structural, acestea sunt două dintre cele mai importante dileme ale României, în condiţiile în care forurile internaţionale ne atenţionează de mai multă vreme cu privire la pericolul în care se află ţara noastră, de a atinge niveluri mari de deficit, în condiţile în care economia înregistrează creşteri semnificative, consideră domnul Tănăsescu.

"În mod normal, în condiţii de creşteri economice semnificative, influenţate în special de sectorul privat, politica fis-cală publică trebuie să fie moderată, chiar strânsă, să nu determine presiuni suplimentare asupra inflaţiei şi a deficitului extern", susţine domnul Tănăsescu.

Domnia sa a explicat că la mijlocul anului, analiza deficitului scoate în evidenţă o serie de dereglaje care relevă existenţa riscului ca deficitul bugetar să înregistreze o creştere faţă de plafonul initial.

"Vedem că veniturile, deşi în creştere faţă de anul trecut, la sfârşitul lunii mai sunt sub nivelul planului aprobat (circa 38% din total), ceea ce face puţin probabil ca până la sfârşitul anului acestea să atingă nivelul programat. În acelaşi timp, cheltuielile înregistrează un ritm avansat faţă de program (s-au efectuat până la sfârşitul lunii mai 42% din total), şi necesităţile pentru perioada următoare sunt în creştere, acestea regăsindu-se, în special, la nivelul salariilor, ajutoarelor sociale etc", apreciază Mihai Tănăsescu, care mai adaugă că o politică fiscală mai strânsă în partea a doua a anului, precum şi o accelerare a PIB, poate face ca deficitul, ca pondere în PIB, să se situeze la nivelul programat sau chiar sub acest nivel.

În ceea ce priveşte deficitul structural, care indică gradul de performanţă al consolidării fiscale, domnia sa remarcă faptul că, anul trecut, a atins aproape 4% din PIB, ca urmare, în principal, a măsurilor structurale luate şi care au deteriorat acest indicator. "Ţinta ca deficitul structural sa ajungă la 0.9% din PIB până în 2011 este foarte ambiţioasă. Aceasta se poate realiza în condiţiile în care în perioada următoare politică fiscală se va întări, în aşa fel încât deficitul bugetar să se reducă treptat către 1% din PIB. Aceasta ar înseamna că, în perioada 2009-2010, noul guvern să redefinească complet politica fiscală, în sensul de a creşte veniturile şi de a schimba priorităţile efectuării cheltuielilor publice.