Mihail Vlasov şi Nicuşor Constantinescu, arestaţi

Mihail Vlasov, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, şi Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile, ieri, de Curtea de Apel Bucureşti, respectiv de procurorii DNA. Oficialul Camerei de Comerţ este acuzat că ar fi cerut un milion de euro de la un om de afaceri, pentru a-l ajuta să câştige un dosar de arbritraj, în timp ce Nicuşor Constantinescu este anchetat pentru corupţie.

În cazul lui Mihail Vlasov, decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, ea putând fi atacată la instanţa supremă. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României ar fi cerut unui om de afaceri un milion de euro pentru a-l ajuta să câştige un dosar de arbitraj, iar marţi a primit de la acesta 200.000 de euro din suma cerută, fiind reţinut pentru trafic de influenţă, a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). DNA a arătat că procurorii Secţiei de Combatere a Corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Vlasov, pentru trafic de influenţă.

Vlasov a fost denunţat la DNA de un om de afaceri, de la care ar fi cerut un milion de euro, iar marţi a fost prins în flagrant, într-un restaurant din Bucureşti, asupra preşedintelui Camerei de Comerţ fiind găsită suma de 200.000 de euro. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României a fost audiat marţi noapte la DNA, iar la finalul declaraţiilor, procurorii au emis ordonanţă de reţinere pe numele acestuia, pentru 24 de ore, respectiv de miercuri, ora 00.35 până la joi, la aceeaşi oră. Vlasov urmează să fie dus azi la Curtea de Apel Bucureşti, care va decide dacă va fi arestat preventiv pe 29 de zile, la propunerea procurorilor. Potrivit ordonanţei de reţinere, începând din 2013, martorul denunţător, alături de fostul său partener de afaceri, erau părţi într-un dosar de arbitraj, în calitate de pârâţi-reclamanţi, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. Printr-un intermediar, denunţătorul ar fi aflat că Mihail Vlasov este interesat de industria de tipar din România şi că doreşte să-l cunoască.

"După mai multe negocieri, în finalul discuţiei, Vlasov Mihail i-a propus denunţătorului următoarea înţelegere: să-i promită acestuia suma de 1.000.000 euro, iar, până la termenul din 19.03.2014, să îi dea 200.000 euro, urmând a primi de la instanţă mai multe termene de judecată, astfel încât să aibă timpul necesar să achite, în tranşe, întreaga sumă de bani", au arătat procurorii într-un document al DNA. În această cauză, procurorii au fost sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei. Mihail Vlasov, în vârstă de 70 de ani, este preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României din 2007, iar în perioada iunie - decembrie 2008 a deţinut şi un mandat de deputat. Până în prezent, Mihail Vlasov, nu a fost trimis în judecată de către DNA.

De partea cealaltă, preşedintele CJ Constanţa va fi prezentat, astăzi, Tribunalului Capitalei, cu propunerea de arestare preventivă. După audieri şi emiterea ordonaţei de reţinere, Nicuşor Constantinescu a fost scos din sediul central al DNA şi urcat în duba care îl va aduce în arest.

Din ordonanţa de reţinere întocmită de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, în perioada 2011 - 2013, Nicuşor Constantinescu a refuzat în mod repetat să pună la dispoziţia auditorilor Curţii de Conturi documentele şi informaţiile solicitate, împiedicând astfel efectuarea a trei controale incluse în programul de activitate al acestei instituţii.

"În această modalitate, a fost tulburată grav activitatea Curţii de Conturi, care s-a aflat în imposibilitatea de a-şi îndeplini principala atribuţie, respectiv verificarea modului în care au fost utilizate resursele financiare publice. Totodată, a fost creat un folos necuvenit Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa, constând în faptul că activitatea sa a fost sustrasă verificării, în condiţiile în care fondurile de care a beneficiat RAJDP Constanţa din resursele publice în perioada supusă controlului au fost de peste 200 de milioane lei. Mai mult, există date că din aceste sume au fost efectuate plăţi nelegale, aspecte care impuneau lămuriri prin efectuarea controlului şi care fac obiectul unui alt dosar penal aflat pe rolul DNA", arată DNA.

Sesizarea a fost înregistrată la data de 1 noiembrie 2012, ca urmare a unei plângeri penale formulate de Curtea de Conturi. "Concret, acesta a împiedicat, în mod repetat, efectuarea controlului programat în cursul anului 2011, condiţionând prezentarea documentelor de comunicarea unei dovezi că respectiva acţiune de control figura în programul de activitate al Curţii de Conturi. Potrivit dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 94/1992 Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente, informaţii necesare desfăşurării activităţii sale, entităţile auditate fiind obligate să-i transmită actele, documentele, informaţiile solicitate la termenele stabilite şi să-i asigure accesul în sedii. După ce informaţiile solicitate au fost transmise sub forma unui extras, Nicuşor Constantinescu a continuat să refuze efectuarea controlului, invocând faptul că nu i-a fost transmisă o copie a întregului program", susţin procurorii.

Controlul care urma să se desfăşoare în cursul anului 2012 a fost împiedicat cu motivaţia că nu există acordul preşedintelui CJ Constanţa, refuz menţinut cu prilejul solicitărilor repetate formulate de auditorii publici ai Curţii de Conturi. De asemenea, controlul programat în cursul anului 2013 nu s-a putut efectua din cauza dispoziţiilor exprese ale preşedintelui CJ Constanţa, prin rezoluţii aplicate pe referatele întocmite de RAJDP Constanţa, fără a invoca vreun argument care să justifice această poziţie.

În perioada 2007-2014, preşedintele CJ Constanţa nu a respectat dispoziţiile legale care îl obligau să procedeze la emiterea, respectiv la prelungirea a 12 certificate de urbanism şi a autorizaţiilor de construire a unor centrale şi generatoare eoliene, solicitate de două societăţi comerciale, prin aceste acţiuni producând un prejudiciu de aproximativ 30.000.000 euro. Anchetatorii mai specifică: "Mai mult decât atât, după ce instanţele judecătoreşti au dispus prin 9 hotărâri definitive pronunţate în perioada 2008 - 2011 ca preşedintele CJ Constanţa să procedeze la emiterea documentelor respective, acesta a refuzat punerea în executare a hotărârilor prin care era obligat să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu. Ulterior, printr-o altă hotărâre judecătorească s-a dispus ca preşedintele CJ Constanţa să plătească o amendă civilă pentru fiecare zi de întârziere, însă Nicuşor Constantinescu a continuat să nu îşi execute obligaţiile impuse de către instanţa de judecată".

Sursa citată menţionează că toate demersurile de a obţine executarea silită a obligaţiilor preşedintelui CJ Constanţa au rămas fără efect, inclusiv ca urmare refuzului organelor fiscale de a executa penalităţile, astfel încât Nicuşor Constantinescu a lipsit practic de conţinut drepturile părţii vătămate, în ciuda recunoaşterii acestora în mod repetat pe cale judecătorească.