Ministerul de Finanţe a împrumutat 300 milioane de lei de pe piaţa internă

Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri, de pe piaţa internă, 300 milioane de lei printr-o emisiune de titluri de stat pe 13 ani, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Aceasta a fost ultima licitaţie din martie, lună în care turbulenţele financiare externe au adus probleme şi pe piaţa primară de titluri de stat din România, unde guvernul a avut o licitaţie eşuată şi una în care a respins randamentele prea ridicate cerute de dealerii primari. Lunile februarie şi martie au fost luni în care s-a consemnat o creştere a costurilor de finanţare la nivel global în contextul recalibrării aşteptărilor inflaţioniste şi aşteptărilor privind dinamica economică.

Licitaţia de obligaţiuni cu scadenţa octombrie 2034 a atras oferte cât de cât solide, de 555 milioane de lei, la o valoare de prospect de 300 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că emisiunea a avut un raport bid-to-cover de peste 1.8 lei pentru fiecare leu vândut. Randamentul mediu de împrumut a fost de 3,89%, în creştere cu 14 puncte de bază faţă de ultima licitaţie pe această scadenţă, de la mijlocul lunii februarie. Faţă de licitaţia de pe aceeaşi scadenţă din finalul lunii ianuarie, când costurile de finanţare erau pe o tendinţă spre minime istorice, randamentul acceptat ieri de Finanţe este mai mare cu 62 puncte de bază, adică cu 0,62%.

În piaţa secundară, obligaţiunile guvernamentale în lei au recuperat în ultimele două săptămâni o parte a terenului pierdut începând cu mijlocul lunii februarie, ajutate de evoluţiile externe unde randamentele au scăzut atât în Germania cât şi Statele Unite. Ieri, randamentul pe 10 ani al României a urcat uşor 3,11% de la 3,095% la finele săptămânii trecute. În data de 11 februarie, rata de dobândă pe 10 ani a României a atins 2,66%.

Analiştii BCR scriau înainte de ţinerea licitaţiei că "deoarece licitaţia este pe segmentul lung al curbei randamentelor obligaţiunilor de stat, care a fost afectat de fluctuaţiile recente din piaţă, ne aşteptăm la un nivel scăzut al cererii din partea investitorilor".

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 450 milioane de lei prin titluri scadente în noiembrie 2024, la un cost mediu anual de 2,40%, cu 1 punct de bază peste nivelul de la ultima licitaţie pe această scadenţă, ţinută tot în martie, şi cu 480 milioane de lei prin obligaţiuni scadente în octombrie 2027, la un cost mediu anual de 2,81%, în creştere cu 42 de puncte de bază comparativ cu licitaţia similară de la începutul lunii februarie.

BNR a intrat pentru scurt timp la cumpărare în prima parte a lunii martie pentru a transmite un semnal cu privire la costurile de finanţare acceptabile din acest an în condiţiile în care România are de finanţat un deficit bugetar de 7,2% în 2021 şi deficite bugetare încă mari în anii viitori. Intrarea BNR pe piaţa secundară s-a întâmplat după o emisiune de obligaţiuni ratată a Ministerului de Finanţe ţinută luni, 8 martie.

De menţionat de asemenea că la nivel global s-a înregistrat o ameliorare a percepţiei de risc în ultima parte a săptămânii trecute, investitorii internaţionali reintrând pe active considerate mai riscante.

Lichiditatea din sistemul bancar ar trebui să se fi îmbunătăţit în finalul acestei luni, în condiţiile în care pe 22 martie a ajuns la scadenţă o obligaţiune a Ministerului de Finanţe de 9,1 miliarde lei. Plata acestei sume ar trebui să sprijine licitaţiile viitoare ale Finanţelor în condiţiile în care piaţa pare să indice un spaţiu limitat de reducere a randamentelor, cel puţin fără intervenţii suplimentare din partea BNR (achiziţii de titluri de stat). România plăteşte cele mai ridicate costuri pentru finanţarea deficitului din Uniunea Europeană.

De menţionat că Ministerul de Finanţe a început finanţarea deficitului pe 2021 încă din noiembrie 2020 şi are sume consistente atrase deja, ceea ce îi oferă flexibilitate la acceptarea ofertelor din piaţa primară.

BNR va publica săptămâna viitoare raportul statistic lunar ce va arăta dimensiunea achiziţiilor pe care le-a efectuat banca centrală în martie pentru a pune presiune descendentă pe costurile de finanţare. BNR nu a publicat până în prezent structura portofoliului de titluri de stat în valoare de 5,3 miliarde de lei, titluri cumpărate în perioada aprilie-august 2020, astfel că nu se ştiu scadenţele pe care BNR a pus presiune descendentă. Potrivit BCR, deţinerile de obligaţiuni guvernamentale în monedă locală ale băncii centrale din România din soldul total al titlurilor de stat este de aproape 3%.

Potrivit unor surse citate de agenţia de presă Bloomberg, BNR a cumpărat în a doua săptămână din martie titluri în monedă naţională de la bănci în valoare de 150 de milioane de lei. O parte din titlurile achiziţionare au scadenţe în iulie 2025 şi ianuarie 2028, potrivit respective.