Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa internă 2,95 miliarde lei, în luna mai

Ministerul de Finanţe a împrumutat în luna mai 2,95 miliarde de lei de pe piaţa internă, respectiv 63% din suma programată a fi atrasă în a cincea lună din an. Suma mai mică atrasă se datorează celor trei licitaţii de titluri de stat eşuate ale Finanţelor. Oficialii guvernamentali au respins în respectivele ocazii ofertele anemice ale băncilor care au cerut randamente în creştere. Statul a împrumutat mai mult în primele luni din an şi se situează în prezent într-o poziţie confortabilă din perspectiva necesarului de finanţare pentru acest an.

Analiştii BCR Cercetare evidenţiază faptul că execuţia bugetară a cunoscut o îmbunătăţire în aprilie, raportul dintre încasările bugetare ciclice şi cheltuielile rigide (în mare parte pensii şi salarii în sistemul public) înregistrând o scădere de la nivelul istoric atins în 2020: "Deficitul bugetar după primele patru luni ale anului a fost de -1,81% din PIB, mai mic decât cel din perioada similară a anului trecut de -2,54% din PIB. În primele patru luni veniturile bugetare au crescut cu +20,6% în termeni anuali iar cheltuielile au fost mai lente la +11,3%. Raportul dintre încasările bugetare ciclice (venituri fiscale + contribuţii de asigurări sociale) şi cheltuielile rigide (salarii + cheltuieli sociale) a scăzut la 86,1% la finele lunii aprilie de la 94,3% în decembrie 2020. Pentru acest an estimăm un deficit bugetar de -6,8% din PIB pe standarde locale, în scădere cu 2,9pp din PIB faţă de 2020".

Luna mai s-a încheiat cu o nouă licitaţie eşuată pentru Ministerul Finanţelor, a treia de luna trecută. Emisiunea de joi de obligaţiuni guvernamentale în valoare de 600 milioane de lei - scadenţa octombrie 2027 - a atras o cerere slabă din partea investitorilor, de doar 391,8 milioane de lei. Licitaţia a fost respinsă de oficialii guvernamentali. Potrivit BCR Cercetare, media randamentelor licitate pentru emisiunea de joi a fost de 2,87%, cu 10 puncte de bază mai mult comparativ cu ultima licitaţie de pe această scadenţă, din aprilie. În luna februarie, Finanţele se împrumutau pe această scadenţă la un cost mediu de 2,39%.

Pe lângă contextul extern puţin tensionat din pieţele financiare, randamentele cerute de finanţatori au continuat să crească şi pe fondul recalibrării aşteptărilor privind dinamica economică a României. Acum două săptămâni au fost publicate datele privind creşterea economică trimestrială de 2,8% a României şi revenirea aproape integrală la nivelurile pre-pandemie ale PIB. De asemenea, inflaţia a primit o nouă perspectivă din partea BNR la finalul săptămânii trecute cu o accelerare anticipată la 4,1% la finalul anului, factori ce coroborat au dus la creşterea costurilor de finanţare.

Cererea slabă pentru titlurile de stat în lei a împins săptămâna trecută costul de finanţare pe 10 ani (RO10Y) al României la maximul ultimelor trei luni. Ieri, RO10Y era la 3,265%, de la 3,335% săptămâna trecută, atunci cel mai ridicat nivel din 8 martie încoace.

Analiştii BCR mai arată că în iunie ajung la scadenţă obligaţiuni de stat în lei în valoare de 10,3 miliarde lei, ceea ce înseamnă că Ministerul Finanţelor va injecta lichiditate în sistem prin emisiunea netă de titluri.

Ministerul Finanţelor mai are scadenţe mari în octombrie, în valoare de circa 9 miliarde de lei.

Totodată, în iunie, Finanţele au în plan emiterea de titluri în monedă locală în valoare de 5,125 miliarde lei, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat (80 de miliarde lei) şi refinanţării datoriei publice. Suma este cu 415 milioane de lei peste cea programată pentru luna mai (4,71 miliarde lei).

Analiştii BCR mai notează că, săptămâna, trecută leul s-a apreciat uşor sub pragul de 4,92 la cursul BNR, nivel la care s-a situat şi la mijlocul acestei săptămâni.

"Lichiditatea pieţei valutare a scăzut marginal (săptămâna trecută) faţă de săptămâna anterioară iar cele mai multe tranzacţii au fost efectuate la mijlocul săptămânii atunci când leul s-a întărit faţă de euro. Prognoza noastră de curs EUR/RON pentru decembrie 2021 este 4,98. Principalele riscuri la adresa leului provin de la deficitul de cont curent mare şi din faptul că BNR pare că nu va fi printre primele bănci centrale din regiune care să majoreze dobânzile în 2021. Pe pieţele valutare din regiune, în ultima săptămână au avut loc evoluţii mixte ale monedelor locale determinate de factori regionali: coroana cehească a pierdut -0,3% în raport cu euro, forintul maghiar -0,3%, zlotul polonez a rămas la fel, iar leul românesc a înregistrat o creştere de +0,2%. În ultimele 12 luni, leul românesc a înregistrat o depreciere de -1,2% faţă de euro. Celelalte monede din regiune au înregistrat creşteri faţă de euro în ultimele 12 luni: coroana cehească s-a apreciat cu +3,0%, forintul maghiar a câştigat +4,2% iar zlotul polonez s-a apreciat cu +1,8%", conform analiştilor.

Împrumuturile atrase de MF sunt contractate pentru finanţarea deficitului bugetar estimat la 80 de miliarde de lei (7,16% din PIB) şi pentru refinanţarea datoriei publice. Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că în 2020 datoria publică a urcat cu 12,4 puncte procentuale, la 47,7% din PIB, evoluţie influenţată atât de nevoia mai mare de finanţare cât şi de contracţia PIB din 2020. Anul trecut, Ministerul Finanţelor a împrumutat 149 miliarde de lei, din care deficitul a fost de aproape 102 miliarde de lei şi restul sume pentru refinanţarea datoriei.

De menţionat că Ministerul Finanţelor a început finanţarea deficitului bugetar (sumele ce trebuie împrumutate pentru a efectua toate plăţile din buget, din care mai bine din două treimi sunt salarii şi sporuri - sporurile sunt de 27 miliarde de lei - din sistemul bugetar şi pensii) încă din noiembrie 2020, ceea ce înseamnă că o bună parte din necesarul de finanţare din acest an a fost deja asigurat.

Finanţarea din timp a necesarului de finanţare se dovedeşte o decizie bună nu doar din perspectiva administrării riscului de finanţare, dar şi din perspectiva costurilor care au început să crească după ce au atins în 11 februarie un minim istoric. Rata de dobândă pe 10 ani a României a crescut cu circa 65 de puncte de bază în ultimele trei luni şi jumătate, situându-se ieri la 3,265%.

Ministerul Finanţelor mai are în plan emiterea de euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 11 miliarde euro în perioada aprilie 2021 - aprilie 2022, din care a atras deja 3,5 miliarde de euro.