Ministrul Finanţelor: "Dobânzile pentru prefinanţarea pe care am făcut-o în ianuarie se încadrează în strategia fiscal-bugetară"

Dobânzile cu care s-a împrumutat ţara noastră de la începutul acestui an şi până în prezent se încadrează în cos­turile de finanţare prevăzute de strategia fiscal-bugetară aprobată anul trecut de Parlament, odată cu legea bugetului de stat pe 2023, a declarat, ieri, Adrian Câciu, ministrul Finanţelor, în cadrul programul Ora Guvernului, în plenul Senatului.

Ministrul de Finanţe a răspuns unei întrebări venită din partea fostului premier şi fost ministru de finanţe, senatorul liberal Florin Cîţu, care a afirmat că în luna ianuarie ţara noastră s-a împrumutat la o dobândă de 7%, cu 1% mai mare faţă de Ungaria, care avea o inflaţie cu 7 puncte procentuale mai mare decât aceea înregistrată în România.

"Nu este uşor să vii cu un stoc de datorie majorat cu 200 miliarde lei şi să recâştigi investitorii. În ceea ce priveşte prefinanţarea din prima lună a anului 2023, avem un război la graniţă şi vă reamintesc că anul trecut când a izbucnit acest război, pieţele financiare au fost foarte volatile, mai ales în perioada martie-mai, ceea ce a dus la o explozie a costurilor de finanţare.

Războiul nu s-a oprit, iar prudenţa ne îndeamnă ca acum să ne împrumutăm preventiv în contextul în care nu ştim dacă situaţia din zonă se va deteriora sau nu. Costurile de finanţare sunt cele prevăzute în strategia fiscal-bugetară aprobată anul trecut odată cu legea bugetului de stat. (...) Datoria publică externă a scăzut, pentru prima dată în ultimii trei ani, cu 2% şi este de 58 miliarde euro. Datoria publică totală a scăzut şi ea anul trecut la 47,2% din PIB. Din perspectiva dobânzilor, observăm că ele intră într-o zonă de stabilizare, pe fondul stabilizării unei părţi a inflaţiei, parte care este conjuncturală, dar cea structurală rămâne ridicată în continuare. De aceea, în următoarele luni ne aşteptăm ca aceste costuri cu dobânzile să rămână ridicate şi să fie mai mici în a doua jumătate a acestui an. Apoi este vorba şi despre o diferenţă de capital; dacă aveam mai putin capital de refinanţat, aveam costuri mai mici la dobânzi. Capitalul de refinanţat este de 100 miliarde lei, destul de mare şi care a ajuns la această valoare în mai mulţi ani. De aceea, consider că trebuie să nu mai dăm atâtea facilităţi fiscale, pentru că o ţară fără taxe se duce în faliment", a spus Adrian Câciu.

Cu toate acestea, senatorii Florin Cîţu (PNL) şi Anca Dragu (USR) au criticat modul în care actualul ministru de finanţe înţelege să se împrumute din piaţa internă de capital şi din pieţele externe.

"Aveţi cel mai dezastruos mandat din istorie, cu dobânzi de 30 miliarde lei într-un singur an şi o sumă de împrumut de 149,4 miliarde lei, cea mai mare din istorie", i-a transmis Florin Cîţu ministrului de finanţe.

La rândul ei, Anca Dragu a precizat că ministrul Adrian Câciu a reuşit în ianuarie 2023 "performanţa" de a avea cel mai mare deficit lunar pe prima lună a anului, din 2008 încoace, un deficit de 4 miliarde lei care reprezintă 0,25% din PIB, menţionând că acest deficit este rezultatul slabei colectări a TVA şi a accizelor.

"Până astăzi aţi făcut împrumuturi în 2023 de peste o treime din necesarul de împrumut pentru întregul an, la costuri foarte mari. Vorbim despre împrumuturi de 50 miliarde lei, la care se adaugă dobânzi de peste 35 miliarde lei, sume care vor fi plătite în următorii 30 de ani şi care înseamnă contravaloarea a trei sau patru autostrăzi. (...) Deşi România are a opta cea mai mare rată a inflaţiei din Uniunea Europeană, are cea mai mare rată a dobânzii; asta înseamnă că cei care împrumută statul român nu au încredere în politicile Guvernului", a arătat Anca Dragu.

Senatorul Claudiu-Richard Târziu, AUR, i-a solicitat ministrului de finanţe soluţii concrete privind piaţa de energie, afirmând că este inadmisibil ca preţurile să crească exponenţial, în condiţiile în care marii producători de energie din ţara noastră sunt companii de stat.

Diana Şoşoacă, senator neafiliat a criticat slaba colectare a TVA, precum şi activitatea vameşilor pe care i-a acuzat că şi-au făcut adevărate averi din salarii de 3000 sau 4000 lei lunar, verificând doar jumătate din tirurile care intră în ţara noastră.

Faţă de toate aceste acuzaţii, ministrul Adrian Câciu a prezentat cifrele economice care arată că în ţara noastră conformarea voluntară la plată a crescut la 87,5%, că deficitele bugetare pe ESA pentru 2021 şi 2022 au fost mai mici decât cele asumate cu Comisia Europeană (7,1% în 2021 faţă de 8% asumat şi 6% în 2022 faţă de 6,2% asumat) şi că anul trecut am înregistrat o creştere economică foarte bună, de 4,8%, care ar fi putut fi mai mare dacă nu ar fi fost criza privind preţurile din energie şi aceea generată de războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina.

"Dobânzile au crescut foarte mult în 2022, dar nu doar în România, ci în întreaga regiune, cu peste 300%. În afară de două vârfuri conjuncturale de 9%, dobânzile pentru România au crescut de la 5,5% la 8%, pe fondul unui rating de ţară care nu este cel mai grozav şi a unei inflaţii anuale de 13,8%. Pieţele financiare au fost sensibile şi la declaraţiile apocaliptice ale unor politicieni, declaraţii care nu fac bine. (...) Una peste alte, România este pe un trend bun, reformele se vor face şi deficitele vor fi reduse", a declarat Adrian Câciu.

• Pensiile vor fi reformate potrivit jalonului din PNRR

Ministrul Finanţelor a mai spus că reforma pensiilor trebuie făcută aşa cum e trecut jalonul respectiv în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

"În privinţa pensiilor speciale, nu este vorba numai despre bani. România are bani pentru plata pensiilor; problema este dacă trebuie să ducem mai mult sau mai puţini bani în această zonă. PNRR ne spune că trebuie să reducem cheltuielile privind pensiile de serviciu şi asta vom face. Eu am toată deschiderea să particip în grupuri de lucru cu toţi colegii mei sau ori de câte ori sunt chemat să vin cu soluţii şi cu ceea ce înseamnă sustenabilitatea fiscal-bugetară a acestei ţări. Raportul final al Băncii Mondiale are nişte diferenţe faţă de raportul iniţial pe baza căruia noi am trimis un proiect de lege în Parlament. Îl vom analiza împreună cu ministerele de resort implicate pe care le aşteptăm să vină cu soluţii şi să atingem jalonul din PNRR. Este vorba despre asumarea de fiecare ministru a părţii lui de sector şi să ne spună ce se întâmplă cu acel sector. Eu (n.red. - în calitate de ministru de finanţe) vin doar ca suport. Nu am nicio pensie de serviciu la mine în sector. La Ministerul de Finanţe nu avem pensii de serviciu", a spus Adrian Câciu.

Singurele referiri în dezbaterea de ieri la taxa de solidaritate pe care în acest an ar trebui să o achite companiile din energie, le-au făcut fostul premier Florin Cîţu, care a susţinut că o astfel de taxă poate fi introdusă abia după ce aparatul bugetar va fi redimensionat prin reducerea şi restructurarea posturilor şi după reducerea drastică a cheltuielilor publice, şi senatorul social-democrat Radu Oprea care a precizat:

"Companiile trebuie să fie parte activă a societăţii şi să dea mai mult decât simplul profit - care poate pleca oriunde în lume -, trebuie să întoarcă, prin etica companiei, celor care lucreaza pentru ei, zonei din care provin sau ţării unde face profitul. Într-o situaţie de criză, în care se fac profituri foarte mari, acelea trebuie impozitate. E normal ca nu doar profiturile să fie privatizate şi numai pierderile să fie socializate. E anormal ca doar oamenii cu salarii mici să ţină tot costul crizei. Şi companiile trebuie să susţină acest cost, printr-o contribuţie. Fără justiţie socială, fără echilibru social lucrurile nu vor funcţiona bine".