MINISTRUL JUSTIŢIEI DOREŞTE O REFORMĂ REALĂ A SISTEMULUI JURIDIC Cătălin Predoiu: "Astăzi funcţionează, practic, trei «ministere» ale justiţiei"

Cea mai grea piesă a sistemului juridic din ţara noastră este şi trebuie să rămână Consiliul Superior al Magistraturii, dar cu o definire clară a atribuţiilor şi competenţelor acestuia în arhitectura juridică după ce vor fi înlăturate modificările făcute la legile justiţiei în vremea guvernărilor PSD a declarat Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, cu prilej unui webinar în acest domeniu.

Ministrul de resort s-a declarat nemulţumit că în acest moment există o divizare în rândul magistraţilor.

Cătălin Predoiu a spus: "Avem un CSM divizat cu precizie şi paritate aproape perfectă pe falia tuturor problemelor esenţiale. Ce ironie, ca tocmai votul ministerial să fie chemat  să strice această paritate şi să poată debloca uneori decizii ale CSM care nu mai suportă amânare, de multe ori fiind de ales răul cel mai mic!... Avem, de asemenea, câteva asociaţii ale magistraţilor echitabil împărţite, la rândul lor, de-o parte şi de alta a aceleiaşi falii. (...) Dar vorbim de un CSM structurat corect ca sarcini sau unul care nu-şi poate depăşi limitele din cauza propriului mod de organizare? Un CSM cu activitate permanentă sau periodică, cum e în Olanda şi alte ţări europene, unde funcţionează eficient, de exemplu?

Un CSM care e tentat adesea să conducă operativ indirect Ministerul Public, prin exercitarea cu apetit a atribuţiilor (legale, ce-i drept!) conferite în mandatul ministrului Toader secţiei de procurori sau un CSM care se limitează la a fi garantul independenţei justiţiei, aşa cum spune expres Constituţia, care nu plasează Ministerul Public sub autoritatea CSM? Mai multă sau mai puţină independenţă operaţională managerială a preşedinţilor de instanţe în raport de CSM? Mai multă sau mai puţină stabilitate a membrilor CSM în raport de spectrul revocării din funcţie?

Mai multă sau mai puţină independenţă operaţională managerială a preşedinţilor de instanţe în raport de colegiile de conducere ale acestora? Până unde pot aceste colegii de conducere să blocheze reformele preşedinţilor de instanţe? Bugetele justiţiei toate la CSM? Cu ce expertiză, cu ce organizare, cu ce garanţii de "bună execuţie"? Garanţii pentru cetăţeni, desigur, pentru că e vorba de banii lor".

Divizarea despre care vorbeşte ministrul de resort s-ar face simţită şi cu privire la modul în care este gestionat la vârf sistemul juridic din ţara noastră, de cele trei structuri în care lucrează peste 1000 de funcţionari.

"Dacă vorbim de arhitectură instituţională, avem curajul să recunoaştem că astăzi funcţionează practic trei "ministere" ale justiţiei: cel cu acest nume, Ministerul Public şi CSM. Trei instituţii care se ocupă de bunul mers al justiţiei, trei instituţii care îşi împart puteri, atribuţii, bugete şi sunt echipate cumulat cu aproape 1.000 de oameni, cu cheltuielile şi logistica aferente, având rezultate de care cetăţenii încă se plâng?! Aproximativ 1.000 de oameni în cele "trei ministere", 15-20 de responsabili de vârf, toţi cu statut de demnitari, chiar şi membrii magistraţi ai CSM (sic!), care se ocupă de gestionarea muncii a aproximativ 6.936 de oameni (judecători şi procurori)...  Nu e cam mult la vârf?! În economie, o companie cu 5-10.000 de  angajaţi are un consiliu de conducere format din nu mai mult de 5-10 oameni... Sigur, nu comparăm mere cu pere, dar ştiinţa şi practica managementului ne învaţă lucruri interesante.

Nu "vorbeşte" prin ea însăşi această coincidenţă aproximativă între numărul posturilor vacante din sistem (cca 1.000 de magistraţi) şi al celor care se ocupă de funcţionarea sistemului?", a spus Cătălin Predoiu.

Ministrul Justiţiei s-a declarat nemulţumit şi de faptul că Parlamentul nu a revenit încă asupra "reformei penibile" operată în perioada anilor 2017-2019. Cătălin Predoiu critică şi dispoziţiile legale conform cărora Inspecţia Judiciară joacă "în continuare piese de culise, la o simplă tastă pe telefonul preşedintelui CSM, oricare ar fi el", fiind în realitate un organism dependent şi nu independent faţă de CSM şi faţă de Ministerul Justiţiei.

Ministrul de resort consideră că este momentul debirocratizării arhitecturii de conducere a sistemului judiciar, transferării puterii de decizie către alte instituţii subordonate şi regândirii duratei mandatelor de conducere. Cătălin Predoiu afirmă actuala birocratizare din cadrul Ministerului Justiţiei, CSM şi Ministerului Public a adus decuplarea de problemele şi soluţiile reale, dar şi lipsa de legitimitate şi de autoritate a celor trei instituţii din vârful sistemului juridic din ţara noastră.