Ministrul Mediului: "Vom avea un Cod silvic care să asigure un echilibru între toate părţile interesate"

Noul Cod silvic va asigura "un echilibru" între toate părţile interesate şi nu va fi doar un jalon din PNRR, a declarat, marţi, la Parlament, ministrul Mediului, Mircea Fechet, relatează Agerpres.

La finalul dezbaterilor generale pe proiectul Codului silvic, ministrul Mediului a reafirmat că doreşte ca în noul act normativ să fie incluse prevederi referitoare la confiscarea vehiculelor cu care se transportă lemnele furate, la accesul liber în păduri pentru cetăţeni, precum şi la conflictul de interese, în sensul că pădurarul nu poate avea afaceri cu lemn şi nici rudele sale apropiate sau ale inginerului silvic.

"O parte dintre măsurile discutate astăzi, după ce le-am discutat cu colegii din minister şi cu specialiştii care au lucrat la Codul silvic, până la urmă, vor fi acceptate. (...) Multe alte amendamente aştept cu nerăbdare să le discutăm pe fond, pentru că discuţia de astăzi a avut mai curând un caracter general. Voi fi bineînţeles prezent ori de câte ori Codul silvic se va dezbate într-o comisie din Senat sau din Camera Deputaţilor, cu speranţa că nu doar vom îndeplini acest jalon extrem de important din PNRR, dar vom avea un Cod silvic care să asigure un echilibru între toate părţile interesate, fie că discutăm despre cetăţeni, fie că discutăm despre proprietarii de pădure privaţi sau publici, fie că discutăm despre micii proprietari sau marii proprietari, dacă discutăm despre industria mobilei din România şi despre industrie în general (...) şi, nu în ultimul rând, dacă discutăm despre ONG-uri şi despre societatea civilă", a menţionat Fechet.

Potrivit acestuia, trebuie asigurat un echilibru între "pretenţiile" fiecărei entităţi implicate pentru a se putea ajunge la un act normativ care să-şi atingă scopul, nu doar să se realizeze jalonul din PNRR.

El a amintit că Strategia naţională pentru păduri 2030, care a fost elaborată de cei "mai buni" specialişti în silvicultură din România, propune o cifră de împădurire de 60.000 de hectare în afara fondului forestier care există în prezent.

"Cred că ţinta trebuie să fie, în primul rând, realistă. Eu am discutat cu oameni persoane fizice sau asociaţii de persoane de proprietari de pădure şi am constatat cât de greu e să convingi un om să împădurească un hectar de pădure, pentru că, dacă în cazul unei culturi agricole astăzi însămânţezi şi peste cinci luni sau peste patru luni şi jumătate deja poţi valorifica acea muncă, în cazul silviculturii discutăm despre cicluri de producţie care pot să depăşească 160 de ani, motiv pentru care există o reticenţă, mai ales din partea proprietarilor persoane fizice de a împăduri aceste terenuri. În continuare sper să ne atingem ţinta din PNRR, ea se referă la aproape 30.000 de hectare ce urmează a fi împădurite cu bani de la Uniunea Europeană", a explicat ministrul.

Mircea Fechet a precizat că nu se plăteşte doar înfiinţarea pădurii, ci împrejmuirea perimetrului, toate serviciile, toate lucrările silvice în primii ani de viaţă, în funcţie de specie. El a adăugat că se mai plăteşte timp de 20 de ani o primă de sechestrarea carbonului din bugetul Administraţia Fondului de Mediu în valoare de 456 de euro pentru fiecare hectar.

"Chiar şi în condiţiile acestea, există o luptă întreagă în a identifica potenţialii beneficiari de terenuri împădurite şi ne dorim să canalizăm acei bani mai ales în sudul României acolo unde în fiecare an pierdem, conform estimărilor specialiştilor, aproximativ 1.000 de hectare de teren arabil ce se transformă în nisip. 'Sahara Olteniei', aşa numim noi acea zonă, care în lipsa unor lucrări de împădurire ce urmează a fi efectuate rapid riscă să se transforme într-un veritabil deşert", a menţionat ministrul Mediului.