MINUTA ŞEDINŢEI DE POLITICĂ MONETARĂ DIN 30 SEPTEMBRIE  Efectele legii dării în plată şi ale altor iniţiative legislative, încă incerte pentru BNR

Incertitudinea privind magnitudinea efectelor Legii dării în plată şi a altor iniţiative legislative ce vizează sectorul bancar persistă, potrivit minutei şedinţei Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Româ-niei, publicată, vineri, pe site-ul băncii.

Aceasta arată că, în cadrul discuţiilor, a fost reliefată o anticipată relaxare a politicii fiscale şi a celei de venituri în perioada următoare, dată fiind execuţia bugetară din primele opt luni ale anului. Membrii CA au remarcat şi creşterea incertitudinii privind conduita pe orizontul de timp mai îndepărtat a acestor politici.

În acest context, membrii Consiliului şi-au reiterat preocuparea faţă de ritmul inconstant de realizare a investiţiilor publice şi a reformelor structurale, de natură să afecteze potenţialul de creştere şi competitivitatea economiei româneşti.

De asemenea, membrii Consiliului de Administraţie s-au referit, în intervenţiile lor din şedinţă, la caracteristicile recente ale inflaţiei: "S-a arătat că rata anuală a inflaţiei, care a crescut în august la -0,2%, a fost în linie cu previziunile BNR, după ce în luna precedentă scăzuse la -0,78%, de la -0,7%, în iunie. S-a menţionat că nivelul său continuă să fie afectat de efectele tranzitorii ale reducerii cotei standard a TVA de la 24 la 20%, în absenţa cărora acesta ar fi crescut la 1,2%, de la 0,68% în iunie. Din perspectiva principalelor componente ale IPC, s-a remarcat că rămânerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriul negativ s-a datorat în totalitate accentuării scăderii în termeni anuali a preţurilor administrate şi că în sens opus au acţionat revenirea în teritoriul pozitiv a dinamicii anuale a componentei preţurilor volatile şi majorarea dinamicii anuale pozitive a preţului produselor din tutun, precum şi a celei a inflaţiei CORE2 ajustat".

• Ritm peste aşteptări atins de creşterea economică, în trimestrul al doilea

Discutând evoluţia recentă a economiei, membrii Consiliului au evidenţiat ritmul peste aşteptări atins de creşterea economică în trimestrul al doilea, de 6% în termeni anuali, ceea ce indică o creştere mai amplă a excedentului de cerere agregată, inclusiv în perspectivă apropiată. S-a subliniat, de asemenea, faptul că determinantul major al accelerării creşterii economice a continuat să-l constituie cererea de consum, stimulată de majorarea veniturilor populaţiei, de măsurile fiscale implementate şi de condiţiile financiare favorabile, mai precizează minuta şedinţei. O evoluţie pozitivă s-a considerat a fi creşterea aportului formării brute de capital fix la dinamica PIB, îndeosebi pe seama investiţiilor din sectorul privat, conform BNR.

• Sectorul serviciilor a continuat să aducă principala contribuţie la dinamizarea activităţii economice

În cadrul dezbaterii s-a scos în evidenţă faptul că exportul net şi-a sporit însă contribuţia negativă. Unii membri ai Consiliului şi-au exprimat în acest context preocuparea pentru dinamica deficitului de cont curent, notând că acesta a consemnat aproape o dublare în trimestrul al doilea - deşi rămâne în perimetrul sustenabilităţii -, ca urmare a majorării semnificative a soldului negativ al balanţei bunurilor şi al balanţei veniturilor primare. Alţi membri ai Consiliului au semnalat însă temperarea adâncirii deficitului extern în iulie, inclusiv pe fondul creşterii intrărilor de fonduri europene, precum şi evoluţia încurajatoare a investiţiilor străine directe.

S-a arătat că, din perspectiva formării PIB, sectorul serviciilor a continuat să aducă principala contribuţie la dinamizarea activităţii economice.

• Avans alert al efectivului salariaţilor din economie

Membrii Consiliului au remarcat că intensificarea activităţii economice a fost însoţită de avansul alert al efectivului salariaţilor din economie şi de scăderea ratei şomajului BIM până la minimul perioadei postcriză, sugerând continuarea tensionării condiţiilor pe piaţa muncii. S-a observat că ritmul anual de creştere a câştigului salarial mediu net pe economie s-a accelerat în intervalul aprilie-iulie, exclusiv datorită creşterii dinamicii din sectorul privat; aceasta a depăşit pragul de 10% pentru prima dată în perioada postcriză, evoluţie atribuibilă doar parţial majorării în luna mai a salariului minim brut pe economie, conform minutei şedinţei, care spune: "S-a subliniat faptul că dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a menţinut pe ansamblul trimestrului al doilea la nivelul ridicat atins în intervalul precedent. Unii membri ai Consiliului au remarcat însă şi semnificativa ameliorare a productivităţii muncii în trimestrul al doilea , de natură să compenseze integral sporul de ritm al câştigurilor salariale din industrie; în acelaşi timp s-a exprimat opinia că saltul consemnat în luna iulie de costurile salariale unitare reflectă, în bună măsură, un efect de calendar, ceea ce ar implica o mişcare corectivă pe parcursul trimestrului al treilea".

• Creditul acordat sectorului privat a continuat să crească

În ceea ce priveşte condiţiile monetare reale, membrii Consiliului au apreciat că acestea şi-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul al treilea, în condiţiile în care atât ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare - care se situează sub nivelurile consemnate în alte ţări din regiune -, cât şi cursul de schimb al leului au tins să coboare şi să se menţină ulterior la valori uşor inferioare celor din intervalul precedent. Minuta şedinţei spune că oficialii BNR au concluzionat că evoluţiile au survenit pe fondul gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar, precum şi al ameliorării sentimentului pieţei financiare internaţionale, în principal ca urmare a semnalelor date şi a deciziilor adoptate de principalele bănci centrale ulterior votului pentru Brexit.

În acest context, membrii Consiliului au remarcat că în primele luni ale trimestrului al treilea creditul acordat sectorului privat a continuat să crească în termeni anuali reali, dar într-un ritm mai lent decât în intervalul anterior, evoluţie determinată de operaţiunile de curăţare a bilanţurilor băncilor comerciale prin externalizarea creditelor neperformante şi de efectul statistic al creşterii ratei anuale a inflaţiei.

Toţi membrii Consiliului au fost de acord că impactul înăspririi în trimestrul al doilea a standardelor de creditare pe segmentul creditelor pentru locuinţe pare a fi deocamdată modest din perspectiva fluxului de credite noi, datele disponibile până în prezent fiind însă insuficiente pentru o evaluare cuprinzătoare a acestuia.

Minuta şedinţei spune: "Membrii Consiliului au evidenţiat, de asemenea, persistenţa decalajului dintre variaţia pozitivă a componentei în lei şi cea negativă a componentei în valută, precum şi creşterea la 55,9% a ponderii în total a creditului în lei, în luna august, de natură să certifice îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare şi să contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare şi la creşterea robusteţii economiei. În unanimitate s-a exprimat ideea că această tendinţă este semnificativă pentru parcursul urmat de economia României spre întărirea capacităţii de rezilienţă la şocurile pieţei financiare globale".

• Masa monetară a continuat să crească în ritmuri de două cifre

Membrii Consiliului au făcut referiri şi la procesul de monetizare a economiei. S-a constatat că masa monetară a continuat să crească în ritmuri de două cifre în primele luni din trimestrul al treilea, susţinută preponderent de componenta sa cea mai lichidă - masa monetară în sens restrâns -, a cărei evoluţie s-a corelat cu dinamica activităţii economice şi costul de oportunitate scăzut al deţinerii de active monetare cu grad mai ridicat de lichiditate.