MIRCEA COŞEA: "Locul şi rolul BNR se vor reduce semnificativ după aderarea la zona euro"

Locul şi rolul Băncii Naţionale a României (BNR) se vor reduce semnificativ după aderarea ţării noastre la zona euro, consideră profesorul Mircea Coşea, doctor în economie.

Domnia sa ne-a spus că BNR va pierde aproape tot portofoliul de activităţi pe care le are acum, acestea urmând să treacă în subordinea Băncii Centrale Europene (BCE). "Având în vedere că sistemul bancar românesc are o anumită particularitate, BNR ar putea să mai aibă un rol în reglementarea locală, dar marile activităţi, cum ar fi politica monetară, relaţia interbancară, tezaurul etc. vor trece la BCE", ne-a mai precizat domnul Coşea, adăugând că tezaurul va rămâne în grija statului român, dar că BCE va trebui informată permanent cu ceea ce se întâmplă cu el: "În mod normal, toate mişcările tezaurului românesc trebuie cunoscute de BCE, dar acest lucru nu este obligatoriu".

Dochia: "Niciuna din băncile de la noi nu este de importanţă sistemică europeană"

Principala atribuţie pe care BNR o are - partea de politică monetară - va dispărea din portofoliul băncii noastre centrale după ce vom adera la zona euro, opinează şi analistul economic Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, care ne-a spus că Banca Naţională va rămâne cu atribuţiile de supraveghere şi reglementare. Aurelian Dochia ne-a declarat: "BCE lasă băncile naţionale să se ocupe de bănci mai mici, fără importanţă sistemică la nivel european.

Celelalte bănci intră sub supravegherea BCE, doar că, la noi, niciuna din bănci nu este de importanţă europeană, nicio bancă nu are talia să intre sub supravegherea Băncii Centrale Europene. Există anumite criterii ale BCE pe care băncile de importanţă sistemică europeană trebuie să le îndeplinească, iar instituţiile noastre de credit nu le îndeplinesc. La nivel european, din circa 3.600 de bănci, doar 100 sunt importante la nivelul sistemului bancar european".

Potrivit domnului Dochia, BNR va mai rămâne, într-o anume măsură, cu părţi din reglementare, iar Guvernatorul va face parte din boardul BCE.

Fostul bancher Lucian Isar este de părere că rolul BNR după aderarea la zona euro va fi "o sinecură", apreciind: "Banca noastră centrală va rămâne cu o zonă de supraveghere a unor bănci locale fără importanţă sistemică, care până atunci probabil că nu vor mai exista. Celelalte, vor fi supravegheate direct de BCE. Politica monetară va fi stabilită de Banca Centrală Europeană, din boardul căreia vor face parte şi cei din conducerea BNR. Banca Naţională a României nu va mai face decât raportări, studii şi protocol".

Şi alţi analişti subliniază că trecerea la euro va duce la scăderea atribuţiilor BNR, va elimina funcţia de emitere de monedă şi controlul masei monetare pe care le îndeplineşte banca noastră centrală.

"BNR rămâne numai cu supravegherea bancară, iar dacă trecem la euro, Banca Naţională, în forma ei actuală, ar trebui desfiinţată", sunt de părere unii analişti, care spun că trecerea la euro nu ne afectează în niciun fel, în prezent aproape totul raportându-se la euro: "Influenţa negativă ar fi pentru Guvern, care nu va mai putea folosi pârghia emisiunii monetare". Problema principală la trecerea la zona euro este una tehnică, şi anume cursul la care vor fi schimbate disponibilităţile din lei în euro, mai susţin sursele citate.

Adrian Vasilescu: "Dacă Guvernul, Parlamentul şi preşedintele doresc trecerea la zona euro, atunci BNR nu se poate opune"

După aderarea la zona euro, Banca Naţională a României va rămâne cu toate atribuţiunile legate de reglementări, cu supravegherea băncilor, cu activitatea celor două direcţii de prognoză, cu rolul de educaţie financiară, pentru că nu există instituţie în România care să se ocupe de educaţie financiară aşa cum o face BNR, consideră domnul Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale. Emisiunea monetară şi politica monetară vor fi făcute în colaborare cu BCE, ne-a precizat domnia sa, adăugând: "Desigur că unele atribuţiuni, cum ar fi cele legate de dobândă, vor trece la BCE, dar majoritatea rămân la Banca Naţională. Supravegherea băncilor o face fiecare bancă centrală sau instituţia specializată de supraveghere din fiecare ţară".

Există posibilitatea ca, în funcţie de fiecare ţară, rolul băncii naţionale să fie negociat, ne-a spus domnul Mircea Coşea, opinând: "Părerea mea este că, având în vedere că la BNR este un colectiv foarte bine închegat şi foarte bine plătit, nu cred că cei din Banca Naţională au vreun interes să trecem la zona euro. Problema este că, întrucât există o nouă politică, iar Europa se delimitează foarte mult, fiind valabilă teoria Europei cu mai multe viteze, trebuie să ne grăbim să intrăm în zona euro".

Adrian Vasilescu răspunde afirmaţiilor de genul celei de mai sus, menţionând: "Dacă Guvernul, Parlamentul şi preşedintele doresc trecerea la zona euro, atunci BNR nu se poate opune".

Domnia sa a precizat, recent: "BNR nu se opune intrării României în zona euro, dar această decizie trebuie să fie una politică. BNR a înfiinţat un comitet responsabil tehnic pentru intrarea în zona euro, în care a început să includă diverse ministere, preşedinţia acestui comitet trebuind să fie deţinută de Guvern".

În ocazie, domnul Vasilescu a adăugat că viteza cu care creşte PIB-ul nostru, cea mai mare din Europa, nu este suficientă dacă nu avem şi un PIB stabil: "Avem cea mai mare viteză la creşterea PIB din UE, dar nu este suficient dacă nu ajungem să avem un PIB stabil. La educaţia financiară suntem ultimii în UE. Dacă nu schimbăm această paradigmă va fi greu să îndeplinim toate criteriile nominale pentru zona euro. Avem probleme şi cu convergenţa reală şi cu cea structurală. Problema se pune tranşant: vom intra în zona euro atunci când vom fi pregătiţi, adică după ce vom îndeplini toate criteriile. Într-o Europă fără adăpost, cu două viteze, trebuie să mergem înainte către zona euro".

Comisarul european pentru afaceri economice, francezul Pierre Moscovici, a avertizat, recent, asupra riscului unei "revolte" în zona euro din cauza divergenţelor dintre ţările din nord şi cele din sud, conform AFP, citată de Agerpres.

Comisarul a menţionat: "O revoltă a celor din nordul Europei, care consideră că ei plătesc pentru alţii, în timp ce alţii nu fac acelaşi efort (...), dar şi o revoltă în sudul Europei, unde oamenii au impresia că creşterea economică este pentru cealaltă parte a Europei, în timp ce pentru ei se aplică austeritatea şi nu există solidaritate".

Estimând că există o "problemă de responsabilitate democratică în zona euro", comisarul european s-a declarat "personal favorabil unei capacităţi bugetare pentru această zonă, a unei guvernanţe mai puternice, care să ia forma unui Minister de Finanţe al zonei euro, precum şi a unui Parlament", care să fie alcătuit din eurodeputaţii celor 19 state ce au ca monedă euro.