Misiunea de evaluare a Comisiei Europene din cadrul MCV şi-a început vizita în ţara noastră

Prima misiune de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) din anul 2018, se desfăşoară în perioada 14-16 martie, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei, dat astăzi publicităţii.

Potrivit documentului, misiunea se înscrie în cadrul general de evaluare aferent Mecanismului şi presupune o serie de reuniuni tematice cu reprezentanţii instituţiilor implicate în îndeplinirea obiectivelor MCV.

Prima întâlnire la sediul Ministerului Justiţiei a avut loc astăzi, în intervalul orar 8.00-09.30. La discuţii au participat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, secretarul de stat Marieta Safta şi Sebastian Costea, consilier personal al ministrului, împreună cu o delegaţie a ministerului la nivel tehnic.

În cadrul întâlnirii s-a prezentat, pe scurt, stadiul celor 12 recomandări din cadrul Raportului de evaluare publicat la data de 15 noiembrie 2017, cu accent pe tematici cunoscute, precum procesul de punere în acord a legilor Justiţiei cu deciziile Curţii Constituţionale, activitatea şi rezultatele Consiliului de Management Strategic şi organismelor aferente, stadiul de implementare şi monitorizare a Strategiei de dezvoltare 2015-2020 şi au fost punctate progresele înregistrate cu privire la o serie de recomandări, recunoscute deja la nivelul Comisiei, in special cele privind activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi sistemul PREVENT.

Ministrul Justiţiei a precizat: "Apreciem deschiderea către dialog constructiv şi cooperare pe care atât membrii delegaţiei de evaluare, cât şi reprezentanţii de cel mai înalt rang de la nivelul Comisiei Europene au demonstrat-o şi vă asigur de aceeaşi deschidere către dialog din partea Ministerului Justiţiei şi Guvernului României. Mi-aş dori ca MCV-ul să se limiteze la domeniul său de aplicare şi la obiectivele pentru care a fost instituit, fără a fi exportat în alte categorii de mecanisme. Obiectivul nostru şi al Programului de guvernare rămâne ridicarea MCV anterior preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene".

Tudorel Toader a subliniat totodată caracterul constructiv al întâlnirilor de la Bruxelles, Strasbourg şi Bucureşti avute cu înalţii oficiali ai Comisiei Europene şi cu membri ai Parlamentului European.

Cele 12 recomandări din cadrul MCV au în vedere:

1. Punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia.

2. Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituţii şi se precizează clar că parlamentarii şi procesul parlamentar trebuie să respecte independenţa sistemului judiciar. Un cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniştri.

3. Faza actuală a reformei Codului penal şi a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să îşi pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autorităţile judiciare. Ministrul justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui să finalizeze un plan de acţiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.

4. În vederea îmbunătăţirii în continuare a transparenţei şi a predictibilităţii procesului legislativ, precum şi pentru a consolida garanţiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările cu autorităţile relevante şi cu părţile interesate în cadrul procesului decizional şi în activitatea legislativă legate de Codul penal şi de Codul de procedură penală, de legile anticorupţie, de legile în materie de integritate (incompatibilităţi, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiţiei (referitoare la organizarea sistemului justiţiei), precum şi de Codul civil şi Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparenţa procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.

5. Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acţiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătoreşti şi a aplicării de către administraţia publică a jurisprudenţei generate de instanţele judecătoreşti, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii şi Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acţiune.

6. Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie şi procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acţiune astfel cum a fost adoptat şi să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluţii la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv şi întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

7. Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenţei şi a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, precum şi cu societatea civilă şi cu organizaţiile profesionale, şi să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanţelor şi ale parchetelor.

8. Asigurarea intrării în funcţiune a sistemului PREVENT. Agenţia Naţională de Integritate şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziţii publice şi rapoarte cu privire la acţiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum şi rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, şi să organizeze dezbateri publice la care să răspundă Guvernul, autorităţile locale, sistemul judiciar şi societatea civilă.

9. Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparenţă în procesul său decizional cu privire la acţiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive şi irevocabile având ca obiect incompatibilităţi, conflicte de interese şi averi ilicite pronunţate împotriva membrilor săi.

10. Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneţia şi al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă să poată reacţiona.

11. Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiţiei ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administraţia publică, detalii privind procedurile disciplinare şi sancţiunile şi informaţii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

12. Asigurarea faptului că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operaţională pe deplin şi efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informaţii statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni. Agenţia ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacităţii sale administrative, la rezultatele obţinute în confiscarea şi la gestionarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni.