Modificările din învăţământ: bani tocaţi, timp pierdut

Ministerul Educaţiei încearcă o nouă modificare a sistemului de învăţământ după dezastrul rezultatelor de la examenul de Bacalaureat şi notele foarte slabe obţinute la evaluarea absolvenţilor ciclului gimnazial. Din nefericire, problema este mult mai profundă şi nu ţine doar de sis-temul de învăţământ, declaraţiile majorităţii tinerilor care s-au prezentat la a doua sesiune a examenului de Bacalaureat sunt dezarmante în sinceritatea lor şi alarmante prin mesajul pe care îl transmit.

Dezinteresul este total, mulţi dintre elevi nu înţeleg cu ce îi ajută procesul de învăţământ, la ce foloseşte acumularea de cunoştinţe, în condiţiile în care majoritatea modelelor de succes din societatea noastră nu îşi bazează reuşita pe muncă şi şcoală. În aceste condiţii, modificările programei de învăţământ şi a sistemului de examinare nu vor reuşi să schimbe mare lucru în condiţiile în care elevii refuză să se mai pregătească. Diferenţierea examenului de Bacalaureat nu rezolvă problema în care numeroşi tineri recunosc că după insuccesul din iunie s-au pregătit pentru a doua încercare... câteva minute în faţa oglinzii. Spre exemplu, la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română s-au înscris 13.898 de elevi, dar 2.603 din aceşti nu s-au mai obosit să se prezinte în faţa comisiei de examinare.

În buna tradiţie a schimbării modificărilor, ministrul consideră că una din soluţiile de îmbunătăţire a rezultatelor este diferenţierea examenului de bacalaureat: "Am avut în această vară mai multe întâlniri cu directori de licee şi ideea merge către un bacalaureat diferenţiat. Dacă vom reuşi să convingem Parlamentul la sfârşitul lunii septembrie să modificăm legislaţia, vom avea un bacalaureat diferenţiat. Bacalaureatul diferenţiat va fi la opţiunea elevului. Nu decidem spre ce tip de bacalaureat merge elevul, ci aces-ta optează pentru un tip de bacalaureat sau altul". De altfel, experţii Ministerului Educaţiei lucrează la finalizarea proiectului de modificare a Legii educaţiei naţionale. O altă ţintă a Ministerulului Educaţiei îşi propune să ridice standardul de calitate al liceelor tehnologice, unde rata de promovabilitate la bacalaureat este de 25-30%, mult mai mică decât cea din liceele teoretice, unde ajunge la 85-90%.

Nici "greaua moştenire" nu este uitată, Ecaterina Andronescu considerând că închiderea a peste 2.000 de şcoli reprezintă o altă cauză a rezultatelor negative: "Multe dintre aceste rezultate sunt datorate şi faptului că au fost închise, în ultimii ani, circa 2.000 de şcoli, majoritatea acestora din mediul rural. Sunt 56.000 de absolvenţi ai clasei a VIII-a care nu au reuşit să ia măcar nota 5 la examenul de evaluare. Dintre aceştia, 37.000 sunt în mediul rural, ceea ce arată cât se poate de limpede că avem o problemă cu învăţământul din mediul rural, asupra căruia trebuie să ne orientăm atenţia, preocupările şi mai ales măsurile de remediere a acestor deficienţe. Dacă ne-am uita la rezultatele de la bacalaureat, şi acolo concluzia este surprinzătoare şi nemulţumitoare. Şi anume şcoala româneas-că, şcoala liceală s-a polarizat excesiv. Pe de o parte sunt liceele teoretice, care adună cei mai buni elevi, care promovează examenul de bacalaureat într-o proporţie de peste 85% şi la polul celălalt se plasează liceele tehnologice, unde promovarea este, în medie, de 25%. De aici, concluzia că avem o mare problemă în ceea ce priveşte învăţământul profesional, cel din liceele tehnologice. De aceea, anul acesta ne vom concentra spre regândirea învăţământului tehnologic şi la adaptarea lui la cererea pieţei muncii".

Dezastrul din învăţământ reprezintă o mare dramă a societăţii autohtone, iar micile cârpeli ale unui ministru sau altul nu vor reuşi să producă rezultate palpabile, mai ales că sarabanda modificărilor a devenit mult prea ameţitoare pentru elevi şi dascăli.