Momentul adevărului?

Premierul britanic, David Cameron, declara, săptămâna trecută, că "se apropie momentul adevărului", referindu-se la criza din Italia, pe care o consideră "un pericol clar şi imediat" la adresa zonei euro. Oficialul de la Londra a spus că ţara sa se pregăteşte "pentru orice eventualitate" în privinţa monedei unice şi i-a avertizat pe liderii zonei euro că trebuie să acţioneze acum, împreună cu instituţiile regiunii, dacă vor să-şi salveze moneda. "Cu cât amână mai mult acest lucru, cu atât pericolul este mai mare".

Săptămâna trecută a fost extrem de tensionată, Italia şi Grecia fiind "capete de afiş" pe scena financiară mondială din cauza incertitudinilor politice din cele două ţări.

Pieţele acţiunilor au scăzut semnificativ, iar randamentul titlurilor de stat italiene a ajuns la un nivel nemaiîntâlnit de la crearea zonei euro.

Trezoreria italiană a vândut, pe pieţele internaţionale, certificate cu scadenţa la un an, în valoare de cinci miliarde euro, însă dobânzile la care acestea au fost plasate au atins nivelul record al ultimilor 14 ani (peste 7%). În condiţiile date, economistul Nouriel Roubini spune că Italia ar putea fi nevoită să iasă din zona euro şi să revină la liră, ca să-şi rezolve problema datoriei publice. În opinia sa, dacă randamentele obligaţiunilor italiene fluctuează în jurul nivelului de 7%, accesul Italiei pe pieţele financiare este limitat.

Conform presei italiene, Banca Centrală Europeană a început să cumpere în mod agresiv obligaţiuni ale Italiei, date fiind tensiunile din această ţară.

Totodată, după ce costurile de creditare ale Italiei au ajuns la un nivel maxim istoric, băncile italiene au devenit tot mai dependente de împrumuturile oferite de BCE în luna octombrie. Datele oficiale arată că, luna trecută, instituţiile creditoare italiene au împrumutat de la BCE 111 miliarde euro, faţă de 105 miliarde euro în septembrie, respectiv de aproape trei ori mai mult faţă de volumul contractat în iunie.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI) Christine Lagarde i-a cerut Italiei să acţioneze rapid pentru rezolvarea problemelor politice. "Confuzia din Italia duce în mod special la volatilitate", a afirmat Lagarde.

Abia vineri pieţele s-au mai detensionat, în condiţiile în care Senatul Italian a votat pachetul de măsuri de austeritate promis Uniunii Europene, vot acordat sâmbătă şi de Camera Deputaţilor de la Roma. Rămâne de văzut dacă tensiunile din Italia vor dispărea odată cu demisia premierului Silvio Berlusconi, care a părăsit Executivul după adoptarea măsurilor de austeritate.

Uşoara detensionare a pieţelor a avut la bază şi anunţarea noului premier interimar al Greciei, Lucas Papademos - fost guvernator al băncii centrale de la Atena şi vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene -, respectiv depunerea jurământului de către noii membri ai guvernului de coaliţie de la Atena.

Lucas Papademos a preluat funcţia de premier de la Giorgios Papandreou, care a demisionat în urma tensiunilor politice de la Atena, create de anunţul său privind organizarea unui referendum pentru cel de-al doilea pachet de asistenţă financiară obţinut de Grecia de la creditorii internaţionali. Un eventual referendum putea scoate Grecia din zona euro. Teama de o eventuală ieşire din uniunea monetară i-a determinat pe greci să retragă, în ultima săptămână, economii de aproximativ cinci miliarde euro din bănci, după cum informa, zilele trecute, agenţia Reuters, citând o sursă anonimă. Conform sursei, suma menţionată reprezintă aproape 3% din totalul depozitelor bancare din ţară, iar grecii au scos din bănci chiar 600.000 - 700.000 de euro de persoană.

Un alt punct "fierbinte" pe harta zonei euro este Spania, care a anunţat stagnarea economiei sale în trimestrul al treilea, situaţie ce reprezintă o îngrijorare serioasă pentru pieţele financiare, care se tem că Madridul nu-şi va putea achita datoriile suverane şi nu-şi va redresa finanţele publice.

Financial Times scria, la finele săptămânii trecute, că Spania este văzută de analişti drept următoarea victimă a crizei datoriilor, din cauza dificultăţii actualului Guvern de a atinge ţintele de reducere a deficitului bugetar.

Mai trebuie menţionat că, în Portugalia, băncile suspectează guvernul că doreşte să le naţionalizeze, potrivit unei scrisori adresate Uniunii Europene, dezvăluită de un cotidian local.

"Asociaţia portugheză a băncilor a trimis o scrisoare Comisiei Europene, în care acuză guvernul că doreşte să naţionalizeze sectorul", scria, săptămâna trecută, ziarul Diario Economico.

Ca şi cum nu ar fi fost suficiente tensiunile de pe pieţele mondiale, agenţia de evaluare Standard & Poor's (S&P) "pune gaz pe foc" joi seara, trimiţând unor clienţi ai săi o informare în care sugerează că ratingul de top al Franţei ("AAA") a fost retrogradat. Timp de două ore, pieţele acţiunilor din SUA scad - doar acestea aveau program de tranzacţionare la ora respectivă -, iar investitorii vând masiv obligaţiuni franceze. Anunţul s-a dovedit a fi "o eroare", agenţia anunţând că a deschis o anchetă în această privinţă, la fel şi autoritatea pieţelor financiare din Franţa, respectiv Comisia Europeană.

Zona euro...încotro?