Moody's: "Băncile europene pot rezista Grexit-ului"

--------------

Actualizare 16:34 Parlamentar grec: "Tsipras trebuie să explice oamenilor de ce am eşuat în negocieri"

Vicepreşedintele Parlamentului, Alexis Mitropoulos, membru al partidului de guvernământ Syriza, a afirmat, citat de Reuters, că premierul Alexis Tsipras trebuie să explice populaţiei de ce a eşuat în negocierile cu creditorii internaţionali şi a avertizat că va fi dificil ca acordul să fie aprobat, potrivit Bloomberg.

Platforma de stânga, care deţine circa 40 de locuri în Parlament şi este formată din foşti comunişti şi alţi parlamentari de orientare dură, apropiaţi sindicatelor, ar putea înfrânge Guvernul, dacă va vota împotriva planului.

"Cred că va fi dificil să aprobăm programul în forma actuală", a declarat Mitropoulos la postul elen Mega TV.

Dacă Parlamentul nu va susţine programul de reformă, care mai include modificări ale ajutoarelor sociale şi limitarea pensionărilor anticipate, Tsipras ar putea fi nevoit să declanşeze alegeri anticipate sau un referendum care ar prelungi incertitudinile, potrivit Reuters.

"Este o provocare majoră pentru premierul grec să treacă acordul prin Parlament. Cum va evolua procesul politic va depinde în mare măsură de numărul de parlementari pe care îi va pierde Guvernul", a arătat un analist al Deutsche Bank într-o notă adresată clienţilor.

(A.C.)

-----------

Actualizare 15:45 Măsurile propuse de guvernul Greciei: Contribuţie de 3,9% la sistemul de pensii de stat

Guvernul de la Atena intenţionează să stabilească o taxă unică de 12% pe profit şi să mărească la 3,9% contribuţiile la sistemul de pensii de stat, informează The Guardian.

De asemenea, se doreşte eliminarea posibilităţii de pensionare anticipată după ianuarie 2016.

Guvernul elen doreşte să stabilească o valoare de 6% a TVA pentru cărţi, bilete la teatru şi medicamente, de la 6,5% cât este în prezent. La produsele alimentare (mai ales cele proaspete), energie electrică, servicii alimentare, cazare la hotel va fi stabilită o valoare de 13% a TVA.

Toate celelalte produse şi servicii vor avea un TVA de 23%. De asemenea, va fi eliminată reducerea de TVA pe insulele greceşti.

Taxa de solidaritate din 2010 ar urma să fie reintrodusă pentru gospodăriile care au venituri mai mari de 30.000 de euro pe an. Totodată, taxa de lux va fi mărită la 13% de la 10%.

Aceste măsuri sunt analizate momentan de reprezentanţii creditorilor Greciei.

Pe de altă parte, economistul Sean Richards se teme că respectivele reduceri şi creşteri de taxe, propuse de guvernul de la Atena şi estimate la 8 miliarde de euro, vor avea un impact negativ asupra economiei. Richards evidenţiază faptul că situaţia în care se află Grecia a fost generată de incapacitatea statului de a colecta taxele, în special de la cei bogaţi, iar impozitele mărite vor afecta grav economia.

(M.C.)

------------

Actualizare 14:45 Pensionarii din Grecia ameninţă cu proteste împotriva măsurilor de austeritate

Pensionarii din Grecia ameninţă cu proteste ample, astăzi la ora 18, la Atena, în cazul în care guvernul elen va adopta măsurile de austeritate cărora li s-a opus iniţial, informează The Guardian.

Manolis Rallakis, secretarul general al Federaţiei Pensionarilor Greci, a spus că cetăţenii se simt "total trădaţi" de măsurile dure preconizate în acordul propus de guvernul elen de stânga.

Planul prezentat ieri de guvernul de la Atena presupune fonduri mai mari pentru sănătatea pensionarilor, după ce vor fi tăiate pensiile.

Aproape 45% din cele 2,5 milioane de pensionari din Grecia trăiesc, în prezent, cu venituri mai mici de 665 de euro pe lună, sub pragul sărăciei definit de Uniunea Europeană.

(M.C.)

------------

• ACTULIZARE 14:30 CE promite Greciei un ajutor de 35 miliarde euro

Comisia Europeană (CE) este dispusă să ofere Greciei suma de 35 de miliarde de euro, în cazul în care statul elen şi creditorii săi ajung la un acord în ceea ce priveşte reforma economică, informează The Guardian.

Jean Claude Juncker, preşedintele CE, a declarat ieri: "Vreau ca grecii să ştie că oferim 35 de miliarde de euro pentru a ajuta economia".

Banii ar urma să fie alocaţi din bugetul actual al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020.

De asemenea, Annika Breidthardt, purtătorul de cuvânt al CE, a precizat astăzi că la nivelul Comisiei există intenţia de a ajuta economia Greciei, numai în cazul unui acord între cele două părţi.

(M.C.)

------------

Actualizare 13:31 Tsipras: "Grecia are la dispoziţie 48 de ore să finalizeze acordul cu creditorii"

Premierul grec Alexis Tsipras are la dispoziţie 48 de ore să finalizeze acordul cu creditorii şi să pună capăt blocajului din ultimele cinci luni care riscă să rupă zona euro, potrivit Bloomberg.

"Negocierile cu creditorii vor continua în următoarele 48 de ore pentru a ajunge la o soluţie totală şi viabilă. Guvernul vrea ca Grecia să poată sta în curând pe propriile picioare", a declarat astăzi premierul Tsipras.

Liderii europeni au convenit să intensifice ritmul negocierilor pentru a asigura un acord mâine, care să poată fi semnat până la sfârşitul săptămânii.

Dezacorduri există mai ales în cazul veniturilor din taxa pe vânzări, a spus un diplomat european.

Indicele ASE al bursei din Atena este în creştere cu 0,57%. Ieri, indicele bursei din Atena a urcat cu 9%, potrivit Bloomberg.

Randamentul obligaţiunilor elene pe termen de doi ani a scăzut cu 197 de puncte de bază, la 22,4%, potrivit Bloomerg.

"Fiecare parlamentar are responsabilitatea personală de a recunoaşte şi înţelege urgenţa momentului, dar şi urgenţa întregului proiect", a declarat, astăzi, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Gabriel Sakellaridis, la postul Mega TV.

(A.C.)

--------------

Actualizare 12:08 BCE a majorat finanţarea pentru băncile greceşti, pentru a doua zi consecutiv

Banca Centrală Europeană a majorat, marţi, plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinat băncilor greceşti, pentru a doua oară în ultimele două zile şi a patra oară în ultima săptămână, a declarat pentru Reuters o sursă din mediul bancar.

Potrivit sursei, consiliul guvernatorilor BCE a avut marţi dimineaţa o teleconferinţă, după reuniunea de luni a liderilor zonei euro, şi a decis să majoreze finanţarea pentru băncile greceşti. Sursa nu a precizat însă şi cu cât a fost majorată finanţarea. "Consiliul guvernatorilor BCE se va reuni din nou "via teleconferinţă" de fiecare dată când va fi nevoie" a adăugat sursa.

---

Actualizare 11:34 Economist: "Ratarea plăţii către FMI ar putea să nu fie considerată default al datoriilor"

Grecia trebuie să plătească FMI 1,5 miliarde euro la sfârşitul lunii iunie, dar chiar dacă nu va face acest lucru agenţiile de reating ar putea considera că ţara nu se află în incapacitate de plată, dacă autorităţile vor anunţa că îşi vor onora toate obligaţiile financiare către creditorii privaţi, potrivit MarketWatch.

"Tratarea diferită a unor creditori care deţin acelaşi tip de obligaţiuni poate ridica probleme legale, dar va împiedica Grecia să fie considerată în default de unele agenţii de evaluare financiară, precum Standard&Poor's, care iau în considerare doar riscul de default al datoriilor către creditorii privaţi", a explicat Tom Elliott, specialist în investiţii financiare la deVere Group, relatează MarketWatch.

Un reprezentant al Standard & Poor's a confirmat că ratarea plăţii datoriei către FMI nu va declanşa retrogradarea ratingului Greciei la nivelul "default selectiv", potrivit MarketWatch.

La începutul acestei luni, S&P a retrogradat cu o treaptă calificativul Greciei pentru datoriile pe termen lung, aflat deja în categoria junk, nerecomandată investiţiilor, de la nivelul CCC+ la CCC. S&P consideră că statul elen poate intra în default-ul datoriilor către creditorii privaţi în următoarele 12 luni, dacă autorităţile nu vor ajunge la un acord cu creditorii instituţionali.

Potrivit criteriilor S&P, în 2012 Grecia a intrat de două ori în default.

(A.C.)

-------------

Actualizare 09:09 Draghi: "Băncile greceşti sunt sigure atâta timp cât Grecia rămâne în programul cu creditorii"

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, l-a informat luni pe premierul grec Alexis Tsipras că sistemul bancar din Grecia va rămâne protejat atâta timp cât Grecia rămâne în programul de asistenţă convenit cu creditorii internaţionali, a declarat luni seară un oficial elen pentru Reuters.

"Draghi l-a asigurat pe Tsipras că sistemul bancar este în siguranţă atâta timp cât Grecia este în program", a declarat oficialul elen după reuniunea de la Bruxelles între Mario Draghi şi Alexis Tsipras. Cu toate acestea, Draghi a subliniat importanţa ca Grecia să ajungă la un acord cu creditorii internaţionali, printre care se numără şi BCE, înainte de expirarea actualului program de asistenţă, în data de 30 iunie.

---

Actualizare 08:42 O nouă manifestaţie la Atena pentru menţinerea ţării în zona euro

Mii de persoane - aproximativ 7.000, potrivit poliţiei - s-au strâns luni în Piaţa Syntagma din centrul Atenei pentru a manifesta în favoarea menţinerii Greciei în zona euro, relatează AFP.

''Grecia aparţine Uniunii Europene (UE) şi orice negociere cu creditorii săi (UE şi FMI) trebuie să aibă loc în cadrul european'', a declarat pentru AFP Kyriakos Fragozidis, angajat al unei întreprinderi. ''Politica de austeritate a fost foarte strictă pentru Grecia, dar motivele crizei n-o reprezintă austeritatea, ci modelul de productivitate al ţării'', a estimat el.

Suflând din fluiere, unii dintre manifestanţi, majoritatea de vârstă medie, fluturau drapele greceşti şi europene. Unul dintre ei a reuşit să pătrundă în incinta parlamentului ţinând un drapel grec.

''Sunt în favoarea Europei, chiar dacă sunt măsuri de austeritate foarte dure. Fără Europa, ne vom întoarce în Evul Mediu'', estima Alexandra Ikonomou (35 de ani), proprietara unei galerii de artă.

Manifestanţilor li s-a alăturat Konstantinos Mitsotakis, fost premier de dreapta în perioada 1990-1993, în prezent în vârstă de 93 de ani. ''Este o mare manifestaţie. Nu este o manifestaţie partizană, nici una de divizare, ci de unitate. Mesajul său este că Grecia rămâne în Europa'', a declarat fostul premier grec.

---

Actualizare 07:42 Reuniune a miniştrilor de finanţe din zona euro, miercuri seară

• Juncker şi Hollande au salutat noile propuneri ale Guvernului de la Atena

O nouă reuniune a miniştrilor de finanţe din zona euro va avea loc miercuri seară, la Bruxelles, pentru a găsi un acord între Grecia şi creditorii săi şi a evita intrarea acestei ţări în incapacitate de plată, a anunţat luni preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, citat de AFP.

"Toate părţile sunt hotărâte să găsească o soluţie. Noile propuneri ale Greciei sunt un pas înainte", a declarat Donald Tusk într-o conferinţă de presă, la finalul unui summit al zonei euro.

Dar trebuie să muncim "în următoarele ore", a adăugat el.

Premierul grec, Alexis Tsipras, şi instituţiile creditoare (UE, BCE şi FMI) "vor lucra împreună acum, astfel ca Eurogrupul (miniştrii de finanţe ai zonei euro) să obţină rezultate miercuri seară care să poată fi prezentate joi dimineaţă", a continuat Donald Tusk.

Această nouă reuniune a Eurogrupului, care trebuie să fie decisivă, va avea loc cu o zi înainte de summitul european de la Bruxelles, consacrat în special problemei imigranţilor din Marea Mediterană. Summitul se va prelungi vineri.

"Grecii au făcut o propunere care reprezintă un progres major", a declarat Jean-Claude Juncker la finalul summitului şefilor de stat şi de guvern din zona euro.

"Le vom propune grecilor un pachet de 35 de miliarde de euro pentru creştere şi creare de locuri de muncă în Grecia", a continuat el.

Potrivit lui Juncker, un acord între Grecia şi creditorii săi - BCE, UE şi FMI - va fi semnat, cel mai probabil, în cursul acestei săptămâni.

"Nu poţi să te joci cu prelungiri", a avertizat el.

La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a declarat că e nevoie de "o muncă în regim intensiv", deoarece timpul este "foarte scurt".

Merkel a evitat să se pronunţe asupra unei eventuale restructurări a datoriei Greciei, în schimb şi-a exprimat dorinţa ca această ţară să rămână în zona euro.

Potrivit preşedintelui francez François Hollande, bazele unui acord între Grecia şi creditorii săi au fost reunite luni seara.

"Guvernul grec a pus pe masă o propunere care a fost primită pozitiv de către instituţiile" creditoare, a salutat Hollande.

"Guvernul grec a prezentat măsuri structurale şi dispoziţii fiscale", a precizat el.

"Suntem în criză de timp", a declarat la rândul ei directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, după summit, adăugând că "o să avem ceva de lucru".

---

Băncile europene sunt mai bine poziţionate ca să reziste unei eventuale ieşiri a Greciei din zona euro decât erau în perioada de vârf a crizei datoriilor, în condiţiile în care soliditatea lor financiară s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani, iar pieţele de finanţare nu par să îngheţe, conform agenţiei de rating Moody's, care avertizează, însă, că instituţiile financiare din statele de la periferia uniunii monetare rămân vulnerabile.

"Îmbunătăţirea situaţiei financiare a băncilor din zona euro şi stabilizarea economică a regiunii fac instituţiile de credit mai rezistente la şocurile externe decât în perioada de vârf a crizei din regiune", afirmă Sean Marion, analist în cadrul Moody's.

Agenţia precizează că încrederea investitorilor este susţinută de revenirea treptată a creşterii economice şi de instrumentele puse la dispoziţie de băncile centrale în cazul în care accesul la finanţare pe pieţe ar fi întrerupt.

Dar, Moody's avertizează că băncile din statele periferice, respectiv Cipru, Irlanda, Italia, Portugalia şi Spania, rămân încă vulnerabile la posibila ieşire a Greciei din zona euro.

"Băncile de pe pieţele periferice şi-au consolidat situaţia financiară în ultimii ani, dar problemele moştenite din criza precedentă le afectează încă abilitatea de a reveni complet la soliditate financiară, fiind totodată mai expuse la restricţionarea accesului pe piaţă şi la un cost mai ridicat al finanţării, în eventualitatea unor şocuri externe, având în vedere flexibilitatea limitată a bilanţului lor contabil", a adăugat Sean Marion.

Menţionăm că grecii au retras circa două miliarde de euro din bănci în intervalul 15-17 iunie, ieşirile accelerând rapid după ce negocierile dintre guvernul elen şi creditorii săi au eşuat, în zilele precedente, spun surse citate de presa străină.

Cele două miliarde de euro reprezintă aproape 1,5% din totalul depozitelor persoanelor fizice şi juridice din băncile elene, care totalizau 133,6 miliarde de euro la finele lunii aprilie. În săptămânile dinaintea colapsului negocierilor, retragerile au fost de 200-300 de milioane de euro pe zi, conform presei străine.

Oficialii băncii centrale elene au refuzat să facă vreo declaraţie cu privire la cifrele prezentate de presă.

Ewald Nowotny, membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat că instituţia financiară a extins plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni până la sfârşitul zilei de ieri, sugerând că evoluţiile ulterioare vor depinde de rezultatul negocierilor dintre Grecia şi creditorii săi.

BCE a extins linia de finanţare de urgenţă pentru a treia oară în mai puţin de o săptămână, după ce retragerile din depozitele băncilor elene au crescut.

Preşedintele grupului bancar elen "Eurobank", Nikolaos Karamouzis, a declarat, ieri, că băncile greceşti ar putea fi obligate să intre în vacanţă câteva zile, dacă Guvernul de la Atena nu ajunge la un acord cu creditorii internaţionali.

"În ultimii cinci ani am pierdut depozite în valoare de peste 100 de miliarde de euro. Aceasta reprezintă mai mult de jumătate din Produsul Intern Brut al Greciei. Continuăm să pierdem depozite în fiecare zi. Continuăm să depindem de finanţarea oferită de BCE ca să acoperim retragerile din depozite. Aceasta nu este o situaţie sustenabilă. Sistemul bancar grec nu poate continua în situaţia actuală, în care zilnic pierde depozite în valoare de mai multe sute de milioane de euro", a spus Nikolaos Karamouzis.

Premierul grec Alexis Tsirpas a prezentat, duminica aceasta, în cursul unor discuţii telefonice cu cancelarul german Angela Merkel şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, un nou set de propuneri "pentru un acord reciproc avantajos", care să permită reluarea finanţării statului elen, ameninţat să intre în incapacitate de plată.

Noul set de propuneri a fost prezentat cu o zi înainte de desfăşurarea, la Bruxelles, a unui summit extraordinar pe tema crizei din Grecia. Acest summit urma unei reuniuni a miniştrilor de finanţe din zona euro, programată tot ieri.

În lipsa unui acord cu creditorii săi, Comisia Europeană, BCE şi FMI, pe marginea reformelor necesare economiei elene, Grecia nu poate primi ultima tranşă, de 7,2 miliarde de euro, din programul de 240 de miliarde de dolari obţinut în 2010, care se încheie pe 30 iunie. Statul elen trebuie să plătească FMI datorii de circa 1,5 miliarde de euro, scadente în iunie.

Uniunea Europeană a salutat, ieri, noile propuneri făcute de Grecia, considerându-le "o bază bună de discuţii" pentru negocieri. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat, însă, că aceste propuneri "s-au născut cu forcepsul".

În noile propuneri, Guvernul elen vrea să evite tăierea pensiilor, oferind în schimb eliminarea unor facilităţi fiscale, pentru respectarea ţintelor bugetare cerute de creditori, conform unor surse guvernamentale.

Miniştrii europeni sperau la o înţelegere, ieri, la nivel politic, astfel încât acordul cu Grecia să fie definitivat până la sfârşitul acestei luni.

• Marile companii europene: "Grexit-ul pune în pericol redresarea"

Şefii unor mari companii europene, precum "Siemens" şi "Peugeot Citroen", avertizează că ieşirea Greciei din zona euro ar pune în pericol redresarea regiunii, într-o perioadă de intensificare a activităţilor economice, relatează Bloomberg, potrivit Mediafax.

Chiar dacă impactul Grexit-ului asupra majorităţii companiilor din afara Greciei ar fi mic, efectele secundare ar putea să se propage în economia zonei euro sub forma scăderii încrederii şi a investiţiilor, ceea de nu ar fi bine pentru profituri, a declarat directorul general al "Peugeot", Carlos Tavares.

"Orice ar putea destabiliza economia europeană fragilă este din start un factor negativ pentru afacerile noastre. Europenii recâştigă treptat încredere, iar această încredere duce la creşterea cheltuielilor, inclusiv pe piaţa auto", a afirmat Tavares, prezent la un eveniment în Maroc.

În opinia directorului general al grupului german "Siemens", Joe Kaeser, criza din Grecia reprezintă unul dintre principalele motive ale sale de îngrijorare.

"Temerile sunt legate mai mult de economia Europei. Este ceva ce trebuie urmărit, din cauza discuţiilor legate de Grexit", a spus Kaeser, la un eveniment din Sao Paulo.

La rândul său, Michele Norsa, director general al producătorului de articole de lux "Salvatore Ferragamo", a declarat că "Grexit-ul ar afecta percepţia generală de pe pieţele de capital şi financiare", dar piaţa elenă în sine este prea mică pentru a avea impact asupra vânzărilor companiei.

Grecia reprezintă numai 2% din economia uniunii monetare, dar directorii de companii consideră că şocul unui Grexit ar pune în pericol progresele prin creşterea costului de finanţare în unele regiuni ale Europei şi scăderea cotaţiilor acţiunilor.